Organizarea de activități economice sau culturale în spațiile care vor fi încadrate în clasa de risc seismic I, precum și închirierea sau cedarea în comodat/folosință a spațiilor cu destinația de locuință ar urma să fie interzise până la recepția de la consolidare, potrivit unui proiect de lege pus, miercuri, în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Măsurile se aplică de la data încadrării în clasa de risc seismic.
Potrivit proiectului de lege, se interzic organizarea și desfășurarea de activități permanente și/sau temporare în spațiile publice care implică aglomerări de persoane, începând cu data încadrării prin raport de expertiză tehnică în clasa de risc seismic RsI a clădirii existente, până la recepția la terminarea lucrărilor de intervenții realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice. Spațiile publice sunt spațiile precum cele de spectacol, de expoziții, de lectură, spații pentru comerț, structuri turistice de cazare și alimentație publică și prestări de servicii, asistență socială și medicală, administrație publică și altele asemenea, indiferent dacă aceste spații sunt rezultatul concepției inițiale a clădirii ori, după caz, al unor amenajări ulterioare.
Aglomerări de persoane înseamnă potrivit legii prezența simultană a cel puţin 50 de persoane într-o încăpere, fiecăreia dintre acestea revenindu-i o arie de pardoseală mai mică de 4 mp. Potrivit unei legi din 2015, aceste activități erau interzise în spațiile publice încadrate în acest moment în clasa de risc seismic 1.
O altă noutate a legii este interzicerea închirierii apartamentelor în clădirile cu risc seismic 1. „Se interzice închirierea sau cedarea în comodat/folosință a spațiilor cu destinația de locuință din clădirile încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa de risc seismic RsI, începând cu data încadrării în clasa de risc seismic RsI, până la recepția la terminarea lucrărilor de intervenții realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice a clădirii existente”, se arată în proiectul de lege pus în dezbatere publică.
Vezi expunerea de motive și proiectul de lege.
Câte clădiri sunt la Buzău pe lista riscului seismic
La Buzău, lista oficială a clădirilor cu risc seismic include 44 de astfel de imobile, cu precădere în centrul orașului, de altfel și cea mai veche zonă a municipiului. Aici se încadrează majoritatea clădirilor de pe strada Cuza Vodă, care au fost construite între anii 1880 și 1926. La fel se întâmplă și în cazul blocurilor de pe strada Obor, care au fost construite în anul 1962 sau în cazul celor de pe Aleea Trandafirilor, care sunt din anul 1960. Pe listă mai figurează clădiri de pe strada Independenței, Piața Teatrului, Parâng, Colonel Buzoianu, Griviței, Transilvaniei, Bulevardul Nicolae Bălcescu sau cartierele Micro XIV și Micro V.
Sumele necesare unei asemenea reabilitări sunt destul de mari, iar municipalitatea anunța, în urmă cu ceva timp, că dorește să acceseze fonduri europene, lucru pe care l-a și reușit, de altfel. Primăria municipiului Buzău a primit suma de 111 milioane de euro cu TVA (95 de milioane euro fără TVA), pentru reabilitarea a 40 de clădiri cu risc seismic crescut, o performanță uriașă la nivel național. „Peste 95 milioane de euro atrase deja de Primăria Municipiului Buzău la primul apel de proiecte al «PNRR – Valul Renovării». Municipiul Buzău a atras 50 la sută din bugetul alocat județului pentru eficiență energetică la blocuri și peste 50 la sută din bugetul național alocat reabilitării clădirilor cu risc seismic. Urmează apelul pentru școli și educație”, anunța, anul trecut, viceprimarul Oana Matache.
Fondurile insuficiente nu au fost, însă, singura piedică din procedura de reabilitare, ci și încăpățânarea oamenilor, care cu greu s-au lăsat convinși să semneze documentele necesare demarării procedurii. Aceștia au dat crezare zvonurilor venite din diverse surse rău intenționate, iar primarul Toma a fost nevoit să meargă personal în aceste blocuri, pentru a-i convinge pe oameni că măsura este în beneficiul lor. Principalul motiv de îngrijorare al locatarilor din blocurile cu „bulină” a fost că vor fi nevoiți să achite costul reabilitării, lucru neadevărat, deoarece întreaga sumă va fi suportată din fondurile europene. Inconvenientul este că locatarii vor fi mutați, pe parcursul lucrărilor, în alte locații, printre care și fostul sediu al Companiei de Apă, urmând să se întoarcă la casele lor după ce va fi terminată treaba.
„Legat de banii europeni, am dat lovitura! A fost o chestie extraordinară! Echipa de la Primărie, foarte mică, dar foarte voioasă și harnică, a luat 56 la sută din toți banii care se puteau lua de către un municipiu, la nivel național, pe «Valul Renovării», însemnând 95 de milioane de euro fără TVA, adică 111 milioane cu TVA. 40 de blocuri intră în reabilitare totală. Aici e și blocul 41 din Micro XIV care avea foarte multe probleme și o parte dintre oameni nu doreau să îl reabiliteze. Am fost personal acolo, i-am convins și au semnat, până la urmă (…) Trebuie să îi convingi pe oameni, pentru că sunt multe suspiciuni, sunt alimentați din diferite surse, inclusiv de răuvoitori. Când s-a aflat (de finanțare, n.r.), m-am trezit cu alte asociații că «dom’le, noi nu suntem în blocurile alea 40», pentru că nu s-au trezit la timp. N-au făcut documentele la timp, nu voiau să semneze…”, spunea, în aprilie anul trecut, primarul Constantin Toma.
