Amploarea fenomenului infracțional referitor la faptele de proxenetism este dificil de apreciat cu exactitate. Doar o parte a faptelor penale sunt sesizate, mai puține ajung în fața instanței de judecată și, de asemenea, și mai puține sunt soluționate cu o condamnare.
România este considerată una dintre principalele surse de victime ale traficului de persoane din Europa, în special pentru exploatare sexuală. Rapoartele internaționale, precum cel al Departamentului de Stat al SUA, subliniază că eforturile autorităților române sunt insuficiente, cu puține condamnări și protecție inadecvată pentru victime. Aproximativ 30 de victime, majoritatea femei, sunt înregistrate lunar, dar numărul real este mai mare, cel mai probabil. Sărăcia și educația precară a victimelor sunt elementele care favorizează proliferarea acestor rețele infracționale. Persoanele vulnerabile sunt fie obligate, „vândute” de părinți, fie manipulate de persoanele care le au în grijă și/sau de proxeneți, cu promisiunea unei „vieți mai bune”.
Un caz recent, în curs de judecată, este „Kasta Morelly” de la Iași, iar un alt caz care a ieșit la suprafață de curând se referă la o rețea de proxenetism din Constanța, unde 20 de victime au fost obligate să practice prostituția în Marea Britanie, Germania, Grecia, Danemarca și Austria, de către cinci bărbați și două femei, care au obținut un „profit” de 100.000 de euro de pe urma lor.
Cele mai „vânate” zone ale României
În ciuda statutului României de stat membru al Uniunii Europene (UE), de aproape două decenii, țara noastră a fost și continuă să fie o sursă de îmbogățire ilicită și imorală a proxeneților. Astfel, Câmpulung Muscel din județul Argeș a căpătat eticheta de „capitala proxenetismului și a traficului de persoane”.
Printre punctele „roșii” din România, care au ajuns în atenția publicului larg în ultimii ani cel mai frecvent din punctul de vedere al comiterii unor infracțiuni precum traficul de persoane și proxenetism, s-au numărat județele:
- Argeș (Ștefănești, Mioveni, Câmpulung Muscel, plus diverse zone rurale);
- Bacău (Municipiul Bacău, diverse zone rurale);
- Bihor (Oradea, Salonta, Beiuș, Marghita, plus diverse zone rurale);
- Botoșani (Municipiul Botoșani, diverse zone rurale);
- Buzău (Râmnicu Sărat, plus zone rurale);
- Călărași (Budești, Oltenița, plus diverse zone rurale);
- Constanța (Mangalia, Hârșova, Năvodari, plus diverse zone rurale);
- Dâmbovița (Găești, plus diverse zone rurale);
- Ialomița (Fetești, Gura Ialomiței, plus diverse zone rurale);
- Iași (Municipiul Iași, Pașcani, Târgu Frumos, Hârlău, plus diverse zone rurale);
- Prahova (Mizil, plus zone rurale);
- Suceava (Municipiul Suceava, Mitocu Dragomirnei, plus diverse zone rurale);
- Vâlcea (Râmnicu Vâlcea, Drăgășani, plus diverse zone rurale).
Având în vedere datele furnizate de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), în baza rapoartelor publicate pentru anul 2024, respectiv în urma anchetelor DIICOT, județele Constanța, Bacău și Iași s-au remarcat în mod special, în ultimii ani, din punctul de vedere al cazurilor de proxenetism și de trafic de persoane. În 2024, potrivit ANITP, au fost identificate 610 victime ale traficului de persoane la nivel național, cu 35 la sută mai multe decât în 2023. Dintre acestea, 75 la sută erau exploatate sexual, categorie în care este inclusă şi pornografia infantilă.
Site-uri de tip „Onlyfans”, instrument pentru proxeneți
Rolul preventiv, dar și reacțiile rapide ale organelor abilitate, în urma sesizărilor unor astfel de fapte penale lipsesc, declară avocatul Ilie Dorin pentru Ziare.com. În plus, popularizarea site-urilor de conținut pentru adulți contra-cost favorizează fenomenul pros-
tituției online, controlat de proxeneți, remarcă acesta.
„Opinia mea e că metodele proxeneților s-au mai lustruit. Sărăcia și lipsa de educație rămân cauzele vulnerabilității fetelor. Apariția site-urilor care vând conținut indecent a sporit fenomenul de proxenetism și îi dă o aparență legală, o interfață că e o activitate permisă. Lipsa de prevenție și de coerciție în faze primare ale plângerilor inițiale este vina statului. Tratarea victimelor și implicit a fenomenului cu indiferență și nepăsare de către Poliție este arhicunoscută, motiv pentru care și acum avem victime care încă ne sunt necunoscute. Lipsa de reacție promptă a poliției este o încurajare pentru astfel de infractori, care fac bani grei din corpul unor fete pe care le distrug pe viață”, a comentat avocatul pentru Ziare.com.
Reacția instituțiilor statului, de multe ori tardivă
De la momentul depunerii unei plângeri penale până la o primă audiere pot trece doi-trei ani, avertizează avocatul. „Ce face statul? Nimic. Pur și simplu nimic. Doar dacă se fac plângeri penale și doar dacă le aduce probe, abia atunci începe cât de cât să se miște o anchetă penală. Altfel, depui plângerea ca avocat în numele persoanei vătămate și doi-trei ani nu se face nimic, nici măcar un act de urmărire penală. Deseori, aceste victime nu mai pot ieși de sub puterea și autoritatea proxenetului, nici măcar să consulte un avocat, le sunt abolite drepturi și libertăți dintre cele mai esențiale. Sunt depersonalizate. Gravitatea și amploarea fenomenului rămâne doar la stadiul de analize și rapoarte… În opinia mea, o parte dintre organele statului pare că au un pact nescris cu astfel de rețele”, a mai comentat Ilie Dorin.
