Actualitate

Buzăul îmbătrânește accelerat

Pensionari pe bandă rulantă, patru comune în topul celor mai „bătrâne” din România, șase comune cu nașteri care bat spre zero

Județul Buzău confirmă tendința demografică îngrijorătoare care se manifestă la nivel național: populația județului îmbătrânește rapid, iar acest lucru se reflectă direct în numărul tot mai mare de persoane care se pensionează anual. Potrivit datelor transmise de Casa Județeană de Pensii Buzău, în perioada 1 septembrie 2024 – 31 octombrie 2025, nu mai puțin de 5.935 de buzoieni au depus cereri de pensionare. Instituția precizează că aceste solicitări sunt soluționate într-un timp mediu de 7,42 zile calendaristice, un interval considerat eficient raportat la volumul mare de dosare.

La nivelul lunii noiembrie 2025, în județ sunt înregistrați 116.167 de pensionari, structurați astfel: 82.926 beneficiari ai pensiei de asigurări sociale; 25.540 persoane care primesc indemnizație socială în baza OUG 6/2009 privind pensia socială minim garantată; 2.017 beneficiari ai unor indemnizații acordate conform legilor speciale; 152 beneficiari de pensie de serviciu; 5.216 pensionari agricultori; 316 persoane care primesc indemnizație conform Legii 44/1994 privind veteranii de război. Aceste cifre oglindesc fidel realitatea demografică evidențiată și de Institutul Național de Statistică. Potrivit INS, vârsta medie a populației rezidente din județul Buzău este de 44,7 ani, peste media națională, ceea ce confirmă îmbătrânirea accentuată a comunității.

Mai mult, Buzăul se regăsește în topul județelor cu localități foarte îmbătrânite. Patru dintre comunele sale sunt printre primele zece din țară în ceea ce privește ponderea populației de peste 65 de ani: Pardoși, locul I național – 53,97 la sută; Mărgăritești, locul V – 44,77 la sută; Murgești, locul VI – 43,6 la sută; Chiliile, locul VIII – 42,29 la sută. Aceste comunități, cu procente impresionante de seniori, sunt fotografii clare ale declinului demografic care afectează puternic județul. Depopularea, exodul tinerilor și scăderea natalității se reflectă direct în structura populației și pun presiune tot mai mare pe sistemul social și medical.

De asemenea, în 15 localități din România s-a născut anul trecut câte un singur copil. Printre ele se numără și trei comune din județul Buzău: Colți, Valea Salciei și Pardoși. Iar Blăjani, Chiliile și Mărgăritești sunt printre cele 32 unități administrativ-teritoriale din România în care s-au născut doar doi copii pe parcursul anului trecut. Dintre cele 32 localități cu mai puțin de 15 nașteri în ultimii cinci ani (2020-2024), șase sunt în județul Buzău: Mărgăritești – șase nașteri, Chiliile și Pardoși – șapte, Blăjani, Colți și Valea Salciei – 14.

Două comune buzoiene, în topul național al longevității

A fost lansată prima hartă a longevității din România, un proiect derulat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Această inițiativă vizează identificarea și analiza zonelor din țară unde se găsesc cei mai longevivi seniori, cei care au depășit vârsta de 85 de ani. În cadrul proiectului, vor fi studiați și alți factori care contribuie la longevitate, precum stilul de viață, alimentația, factorii genetici și starea de sănătate. Studiul este abia la început, dar se concentrează pe identificarea proporției de persoane în vârstă în diverse regiuni ale țării. În viitor, cercetarea va include și analiza unor biomarkeri legați de îmbătrânire, stilul de viață și patologiile asociate cu vârsta înaintată.

Studiile anterioare din alte regiuni ale lumii, cunoscute sub numele de „zone albastre”, au arătat că factorii genetici contribuie doar într-o mică măsură la longevitate. Factorii esențiali sunt activitatea fizică regulată, o dietă bogată în fructe și legume proaspete și o perspectivă optimistă asupra vieții. Integrarea într-o comunitate joacă, de asemenea, un rol crucial, oferind un sens al existenței și prevenind depresia și declinul cognitiv.

Deși harta longevității în România arată că zonele rurale predomină în ceea ce privește numărul persoanelor longevive, orașe mari, precum Bucureștiul și Constanța, înregistrează și ele rezultate pozitive. Aceasta sugerează că accesul la servicii medicale, un stil de viață sănătos și reducerea poluării sunt factori importanți care contribuie la prelungirea vieții.

În Top 5 al longevității din localitățile rurale din România se află două comune din județul Buzău, Pardoși și Mărgăritești, care au și constituit subiecte de studiu ale realizatorilor hărții.

Articole similare