Buzăul, orașul care i-a marcat decisiv maturizarea artistică, îl omagiază, în cadrul unui eveniment organizat în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române, pe Ion Andreescu, pictorul care i-a imortalizat peisajele în unele dintre cele mai cunoscute tablouri românești.
Aici va fi lansat volumul al III-lea al operei „Ion Andreescu” de Radu Bogdan, intitulat „Despre expertiza de autenticitate în pictura lui Andreescu”, publicat postum la Editura TipoMoldova, într-un eveniment care aduce în prim-plan memoria acestui mare pictor român și rigoarea unuia dintre cei mai devotați exegeți ai săi.
Lansarea are loc joi, 12 februarie, în cadrul manifestării „Ion Andreescu între național și universal”, organizată cu prilejul împlinirii a 176 de ani de la nașterea artistului pe care Nicolae Grigorescu îl numea „cel mai mare artist pe care l-a avut țara”. Buzăul, orașul care i-a marcat decisiv maturizarea artistică, îl omagiază astfel pe pictorul care i-a imortalizat peisajele în unele dintre cele mai cunoscute tablouri românești.
Volumul lansat la Academia Română se bazează pe textele lui Radu Bogdan aflate în portofoliul Fundației „Radu Bogdan”. Istoric și critic de artă, scriitor și publicist, Radu Bogdan (1920–2011) și-a dedicat aproape șapte decenii din activitatea sa de cercetare operei lui Ion Andreescu. Cartea apare postum, dar, așa cum subliniază Mădălina Mirea, Președintele Fundației „Radu Bogdan”, „această carte, deși publicată postum, continuă în mod viu opera și vocația intelectuală a autorului său. Este un testament al seriozității sale profesionale și al pasiunii pentru claritate, coerență și rigoare”.
Tema volumului – expertiza de autenticitate în pictura lui Andreescu – aduce în discuție una dintre cele mai sensibile și importante chestiuni din istoria artei: stabilirea autenticității lucrărilor. Demersul lui Radu Bogdan completează astfel, prin rigoare științifică și analiză atentă, o operă critică dedicată aproape integral pictorului dispărut prematur la doar 32 de ani.
Ion Andreescu (1850–1882) a petrecut aproximativ șapte ani în Buzău, unde a fost profesor de desen liniar și caligrafie la Seminarul Teologic în 1872, apoi, un an mai târziu, la actualul Colegiu Naţional „Bogdan Petriceicu Hasdeu” și, ulterior, la școala de meserii. În această perioadă, considerată a maturizării sale artistice, a pictat intens ținutul Buzăului, lăsând posterității lucrări precum „Stejarul”, „Pădurea de fagi”, „Stânci și mesteceni”, „Mesteceni la marginea bălții” sau „Bâlci de Drăgaică” – repere esențiale ale peisagisticii românești.
Evenimentul de la Academia Română nu se rezumă la lansarea volumului al III-lea. Vor fi prezentate și ediția anastatică a volumelor I și II „Ion Andreescu” de Radu Bogdan, albumul „Buzăul lui Ion Andreescu / Ion Andreescu’s Buzău” de Marius-Adrian Nicoară, precum și două suplimente ale revistei Convorbiri literare: „Ion Andreescu între național și universal” și „Buzăul lui Ion Andreescu”, ambele semnate de Marius-Adrian Nicoară.
Manifestarea va fi moderată de istoricul Marius-Adrian Nicoară și va reuni nume importante ale mediului academic și cultural românesc: Mădălina Mirea, Constantin Toma – primarul Municipiului Buzău, Ion-Aurel Pop – președintele Academiei Române, Marius Andruh – vicepreședintele Academiei Române, Nicolae Noica – directorul General al Bibliotecii Academiei Române, Cătălin Bălescu – rectorul UNARTE, Petru Lucaci – președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România, Varujan Vosganian – președintele Uniunii Scriitorilor din România, Valeriu Șușnea -președintele filialei Buzău a Uniunii Artiștilor Plastici din România, Cassian Maria Spiridon, Emilian Marcu, Nicolae Georgescu și Aurel Ștefănache.
Publicarea celor trei volume ale operei „Ion Andreescu” și organizarea evenimentului de la Academia Română sunt inițiate și susținute de Primăria Municipiului Buzău și Centrul Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman”, într-un demers care consolidează legătura dintre orașul Buzău și moștenirea artistică a celui care i-a transformat peisajele în patrimoniu național.
Astfel, la 176 de ani de la nașterea lui Ion Andreescu, Academia Română devine spațiul unei duble recuperări: a operei pictorului care a ridicat peisajul românesc la rang universal și a cercetării temeinice a lui Radu Bogdan, pentru care Andreescu a reprezentat, timp de aproape șapte decenii, o vocație și o misiune intelectuală.
