În Japonia, considerată țara cu cea mai îmbătrânită populație din lume, ponderea seniorilor de 65+ ani în totalul populației este de circa 30 la sută. În România există și localități unde peste 50 la sută din populație depășește 65 de ani, scrie HotNews.
Potrivit unui comunicat transmis pe 25 octombrie 2024 de Institutul Național de Statistică, numărul românilor de peste 65 de ani îl depășește pe cel al copiilor (0-14 ani) cu aproape un milion de persoane. Suntem pe locul 12 în lume în Topul țărilor vârstnice și, în câțiva ani, vom ajunge pe locul 8.
Un alt studiu, realizat la începutul acestui an și publicat în Science Direct, a analizat experiența seniorilor Capitalei cu privire la cât de prietenos cu vârsta este Bucureștiul. Vârsta medie a populației Capitalei este de 44 de ani, iar ponderea seniorilor de peste 65 de ani este de circa 20 la sută.
Numărul oamenilor peste 85 de ani a crescut de 5 ori
Dacă ne uităm la persoanele de peste 85 de ani, ponderea acestora a înregistrat o creștere exponențială în ultimii zece ani. Între cele două Recensăminte (cel din 2011 și din 2021) de la 2 la sută, această pondere a crescut de 5 ori, ajungând la 10 la sută.
Persoanele de peste 65 de ani care trăiesc în zonele urbane (inclusiv București) se confruntă cu niveluri ridicate de singurătate: un sfert dintre adulții în vârstă au declarat că se simt foarte des singuri și aproximativ 60 la sută dintre ei sunt implicați doar în activități casnice, cum ar fi gătitul sau curățenia, arată studiul citat.
De asemenea, aproape o treime din populația intervievată din mediul urban a declarat că a interacționat cu maximum patru persoane în luna precedentă, iar trei din zece respondenți au considerat că nu au pe cine să se bazeze în caz de nevoie.
Vom intra în TOP 8 cele mai bătrâne țări din lume
Deja în 2019, România era a 13-a cea mai îmbătrânită țară din lume (după ponderea seniorilor de 65+ ani în totalul populației), potrivit datelor Diviziei specializate a ONU publicate în iulie 2024. Anul acesta am urcat pe locul al 12-lea, iar în câțiva ani intrăm în Top 8 al celor mai bătrâne națiuni din lume.
17 unități administrativ-teritoriale din țară sunt considerate cele mai îmbătrânite locuri din România sunt, unde ponderea seniorilor de peste 65 ani depășește 40 de procente. Dintre acestea, patru sunt din județul Buzău: Pardoși, locul I, cu 53,97 la sută, Mărgăritești, locul V, cu 44,77 la sută, Murgești, locul VI, cu 43,6 la sută, și Chiliile, locul VIII, cu 42,29 la sută. La polul opus, cea mai mică pondere a seniorilor o întâlnim în localități ca Rovinari, Bragadiru sau Popești Leordeni (sub 10 la sută).
Tot INS a efectuat o serie de simulări cu privire la evoluțiile demografice în următorii 25 de ani. Potrivit acestor simulări, la nivelul judeţelor României, ponderea populaţiei vârstnice va fi cea mai ridicată în Gorj şi cea mai scăzută în Vaslui.
Populaţia de 65 de ani şi peste reprezintă o categorie socială vulnerabilă, cu probleme specifice în raport cu celelalte segmente sociale. „Asigurarea necesităţilor populaţiei vârstnice cu resurse pentru un trai decent presupune o gamă largă de preocupări, atât în plan economic, cât şi pe plan social şi psihosocial. Premisele pesimiste ale unui dezechilibru demografic grav al ţării în viitor sunt deja vizibile, anticipând posibile consecinţe negative economice şi sociale în general, pe piaţa forţei de muncă, în aplicarea şi funcţionarea corespunzătoare a sistemului de pensii, a serviciilor de sănătate şi a celor de protecţie socială, în asigurarea echilibrului în cadrul balanţei de venituri şi cheltuieli bugetare ale statului, precum şi ale fiecărei gospodării a populaţiei”, se arată în cercetarea INS.
Două comune buzoiene, în topul național al longevității
A fost lansată prima hartă a longevității din România, un proiect derulat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Această inițiativă vizează identificarea și analiza zonelor din țară unde se găsesc cei mai longevivi seniori, cei care au depășit vârsta de 85 de ani. În cadrul proiectului, vor fi studiați și alți factori care contribuie la longevitate, precum stilul de viață, alimentația, factorii genetici și starea de sănătate. Studiul este abia la început, dar se concentrează pe identificarea proporției de persoane în vârstă în diverse regiuni ale țării. În viitor, cercetarea va include și analiza unor biomarkeri legați de îmbătrânire, stilul de viață și patologiile asociate cu vârsta înaintată.
Studiile anterioare din alte regiuni ale lumii, cunoscute sub numele de „zone albastre”, au arătat că factorii genetici contribuie doar într-o mică măsură la longevitate. Factorii esențiali sunt activitatea fizică regulată, o dietă bogată în fructe și legume proaspete și o perspectivă optimistă asupra vieții. Integrarea într-o comunitate joacă, de asemenea, un rol crucial, oferind un sens al existenței și prevenind depresia și declinul cognitiv.
Deși harta longevității în România arată că zonele rurale predomină în ceea ce privește numărul persoanelor longevive, orașe mari, precum Bucureștiul și Constanța, înregistrează și ele rezultate pozitive. Aceasta sugerează că accesul la servicii medicale, un stil de viață sănătos și reducerea poluării sunt factori importanți care contribuie la prelungirea vieții.
În Top 5 al longevității din localitățile rurale din România se află două comune din județul Buzău, Pardoși și Mărgăritești, care au și constituit subiecte de studiu ale realizatorilor hărții.
Pardoși a rămas cu 10 la sută din locuitorii din 1989
Localitatea Pardoşi din judeţul Buzău mai are doar 315 locuitori. De zece ori mai puţin decât avea înainte de Revoluţie. Dar chiar şi aşa, conduce topul naţional la număr de seniori de peste 85 de ani raportat la populaţia totală: 10,16 la sută. Acest procent este de cinci ori mai mare decât media națională de 1,92 la sută. „Bunicul meu a trăit 96, tatăl meu 96, mama mea 90 de ani”, a spus localnicul Nicolae Chiriac la Antena 3 CNN.
„Depopularea a început masiv după alunecările de teren care au avut loc înainte de revoluție. În ’77 și ’81. Comuna avea peste 3.000 de locuitori și era o zonă bine dezvoltată economic și agricol. Ca urmare a alunecărilor, mulți au fost strămutați în zone apropiate Râmnicului, comuna Valea Râmnicului, comuna Grebănu”, a povestit Iulian Preda, primarul din Pardoși, pentru sursa citată.
„N-am dus lipsă de nimic. Da… Cartofi de grădină, ceapă de grădină, tot, ardei, țuică de prune, bem câte un păhăruț dimineața, la prânz unu. Eu am băut toată viaţa mea, dar am băut cât a trebuit, nici mai mult, mai puțin”, spune Valerică Asanache, localnic.
Cu sau fără un păhărel, oamenii lucrează în sat de dimineaţa până seara. Mâinile lor muncite nu îşi găsesc starea nici atunci când stau. „Mă scol dimineață dau la curcan, dau la pui, mătur, scutur, spăl vasele, treburile de casă… Mai prin grădină, mai sap, mai prășesc, mai mătur, mai greblez”, povestește Florica Darie. Sunt obişnuiţi de mici cu 
munca. Dar niciodată nu au considerat-o a fi o corvoadă. Mai ales că în copilărie o împleteau cu distracţia. „Copilăria mea a fost foarte frumoasă. Mă trimitea tăticu cu oile. Eram mică și mă duceam cu oile, cu cârlanul vara. Asta am făcut acasă, cât am fost acasă”, a mai povestit femeia. „Ne făcea ciorbă de păstai, ciorbă de pasăre. Avea tăticu 80 de oi şi mâncam brânză, tot mâncam numai din curte. Făcută (n.r. mâncare)… Nu ne ducem să cumpărăm ca acum, cum se duce acum și cumpără de la magazin orice”, mai spune Florica Darie.
„Ne duceam, jucam și noi mingea, eram copii, eram mulți atunci, ce să mai… și jucam și noi mingea, aveam un teren acolo și ne reîntorceam înapoi și plecam, luam cârlanii, boii, ce aveam, vacă”, își amintește Niţă Manda, localnic. În schimbul muncii, copiii de atunci nu aşteptau nimic. Erau bucuroşi să o facă, mai ales că ştiau că le va asigura oricând o cină copioasă cu ingrediente naturale.
Proiectul de cercetare „Harta longevității în România”, desfășurat la nivel național de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, analizează factorii care influențează longevitatea seniorilor din localitatea Pardoşi, urmând să prezinte concluziile.
Murgești, o comunitate care sfidează timpul
Locuitorii din Murgești, precum Constantin Coman, de 96 de ani, și Comana Hoțescu, de 80 de ani, au vorbit la Antena 1 CNN despre o viață trăită cu simplitate și echilibru. Ei consideră că secretul longevității lor constă în munca fizică zilnică, alimentația naturală și o atitudine pozitivă față de viață. Evitarea exceselor și respectul pentru tradiții sunt alte elemente cheie ale stilului lor de viață.
Viața în Murgești nu a fost întotdeauna ușoară, iar locuitorii au fost nevoiți să se adapteze unor condiții dificile încă din copilărie. Cu toate acestea, aceștia au demonstrat o capacitate de adaptare și o forță interioară remarcabilă. Comana Hoțescu, la 80 de ani, continuă să muncească zilnic, amintindu-ne de importanța mișcării și a activității fizice constante: „Mai spune pe la televizor să faci 30 de minute pe zi, dar eu fac 3.000 de minute, le fac” spune ea cu mândrie.
Pardoși, și în topul național al localităților depopulate
12 unități administrativ-teritoriale din România au înregistrat în ultimii 30 de ani o pierdere masivă a numărului de locuitori. Mai trist este că jumătate din acestea sunt din județul Buzău. Cea mai la îndemână explicație pentru care se pleacă atât de mult din acest județ este, spun economiștii, salariile mult prea mici. Primele 100 de localități din topul localităților depopulate au pierdut echivalentul populației unui județ mai modest (de circa 300.000 de locuitori). Valea Salciei este într-o situație similară. De la peste 1.000 de locuitori, mai are mai puțin de 600. Celelalte cinci localități care au pierdut mulți locuitori sunt Mărgăritești (populația a scăzut în ultimii 30 de ani cu 57,5 la sută), Cănești (50,2 la sută), Pardoși (54,15 la sută), Bozioru (45,77 la sută) și Lopătari (42,94 la sută). În Pardoși locuiesc 315 persoane și doar în ultimii zece ani populația a scăzut cu 30,46 la sută.
Județul Buzău bifează un loc printre județele cu cea mai „bătrână” populație din țară, într-un clasament pe țară, întocmit de Institutul Național de Statistică, care a analizat intervalul de referință 2012-2020. Cele mai „bătrâne” județe sunt Teleorman (vârsta medie este de 46,8 ani), Vâlcea (46,1 ani), Brăila (45 ani), Olt (44,7 ani), Hunedoara (44,5 ani), Mehedinți (44,5 ani), Buzău (44,5 ani) și Caraș-Severin (44 ani). La polul opus, cele mai „tinere” județe sunt Iași, Ilfov, Suceava și Bistrița Năsăud, cu vârsta medie a locuitorilor în jurul a 40 de ani.
Trei comune buzoiene, câte o singură naștere anul trecut
În România avem localități în care nu s-a născut niciun copil în ultimii trei ani, deci cu natalitate zero. Și avem alte sute de localități în care în 2023 au venit pe lume cel mult cinci copii. Populația îmbătrânește și se stinge în liniște. În urmă cu zece ani altfel stăteau lucrurile, dar în prezent situația este printre cele mai grave.
În 15 localități din România anul trecut s-a născut câte un singur copil. Printre ele se numără și trei comune din județul Buzău: Colți, Valea Salciei și Pardoși. Iar Blăjani, Chiliile și Mărgăritești sunt printre cele 32 unități administrativ-terioriale din România în care s-au născut doar doi copii pe parcursul anului trecut.
Până în 2003, numărul nașterilor din mediul rural îl depășea pe cel al nașterilor de la oraș, cu circa 20.000 pe an. Ultimii 20 de ani s-a inversat această tendință, la oraș născându-se mai mult cu 21.000 de copii, potrivit datelor din 2023 ale Institutului Național de Statistică (INS).
În 2023, s-au născut puțin peste 150.000 de copii în România, un record negativ din 1930 încoace, arată datele transmise vineri de Institutul Național de Statistică. În 2022, au venit pe lume puțin peste 170.000 de copii, față de cei aproape 200.000 născuți în 2021.˝
