Populația României continuă să înregistreze un spor natural negativ. Cele mai recente date comunicate de Institutul Național de Statistică arată că în luna martie a acestui an numărul deceselor a fost de aproape două ori mai mare decât cel al născuţilor-vii.
Potrivit datelor oficiale, ultimul an cu spor natural pozitiv a fost 1991. Din 1992 şi până acum, fără întrerupere, România a înregistrat în fiecare an un spor negativ. Suntem printre ţările cu cel mai lung declin demografic. Populaţia României a ajuns, la 1 ianuarie 2026, la 21,646 milioane de persoane, în scădere cu 0,5% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, arată datele INS.
Statisticile arată că cea mai mare prăbușire a avut loc în perioada 2020-2021, perioada de vârf a pandemiei de Covid-19. După 2021 a avut loc o ușoară temperare a declinului, dar sporul natural a rămas în continuare negativ.
Conform statisticii oficiale, în martie 2026 s-au înregistrat certificate de naştere pentru 10.682 de copii, în creştere cu 808 (+8,2%) faţă de luna februarie 2026. Totodată, numărul certificatelor de deces a fost de 20.766, mai mare cu 1.078 (+5,5%) comparativ cu luna precedentă. Dintre acestea, 10.704 au fost pentru persoane de sex masculin şi 10.062 pentru persoane de sex feminin. De asemenea, numărul certificatelor de deces înregistrat pentru copiii cu vârsta de sub un an a fost de 59, în scădere cu două faţă de februarie 2026. Pe ansamblu, în luna martie 2026, sporul natural s-a menţinut negativ (-10.084), numărul deceselor înregistrate fiind de 1,9 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii.
În perioada analizată, 42,5% (8.816 decese) din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste, 28,5% (5.923 decese) la persoanele de 70-79 ani şi 15,5%, reprezentând 3.221 decese, la persoanele în vârstă de 60-69 ani. La polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (79 decese), 5-19 ani (48 decese) şi 20-29 ani (86 decese).
Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, numărul certificatelor de naştere pentru născuţi-vii a fost mai mare cu 262 (+2,5%), cel al certificatelor de deces a scăzut cu 804 (-3,7%), iar cel pentru copiii cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 24 mai mic.
Sporul natural a fost negativ atât în luna martie 2026 (-10.084 persoane) cât şi în luna martie 2025 (-11.150 persoane).
La Buzău prăbușirea demografică se accentuează
Cele mai recente date disponibile pentru județul Buzău sunt din luna februarie. Conform Direcției Județene de 
Statistică Buzău, în perioada menționată, s-au născut 157 de persoane și au decedat 499. Aceeași situație și în luna ianuarie: 219 persoane născute și 646 decedate. Dacă anul trecut statistica arăta un număr dublu al persoanelor decedate față de numărul persoanelor născute, începutul anului 2026, indică un număr triplu în dreptul persoanelor decedate, semn că prăbușirea demografică se accentuează de la o lună la alta în județ.
Comparativ cu luna februarie a anului trecut, în februarie 2026 au fost înregistrate mai puține nașteri în Buzău: 186 (în 2025) față de 157 (în 2026).
Anul trecut, în Buzău au fost înregistrate 2.680 de nașteri, cele mai multe fiind în luna octombrie (328), de altfel, singura lună în care numărul nașterilor a depășit 300. În aceeași perioadă, numărul deceselor înregistrate în județ a fost dublu (5.766), potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Cele mai multe decese au fost înregistrate în luna ianuarie, respectiv 593.
Eurostat: Până în 2100, populația României va scădea cu un sfert
În următorii 75 de ani, România va pierde un sfert din populaţie şi va avea doar aproximativ 14 milioane și jumătate de locuitori. O scădere demografică alarmantă, explicată de sociologi prin calitatea slabă a vieții și prin opțiunea tinerilor de a-și construi viitorul în străinătate. Populația va fi în declin în mai toată Uniunea Europenă. Excepție vor face Germania și Spania.
În rândul statelor membre, Germania va rămâne cea mai mare ţară în 2100, în pofida unui declin proiectat de la 83,6 milioane de locuitori în 2025, la 74,7 milioane în 2100. Pe locurile următoare se vor situa Franţa, cu un total de 67,2 milioane de locuitori în 2100 (în scădere de la 68,8 milioane în 2025) şi Spania, a cărei populaţie este aşteptată să crească de la 49,1 milioane, până la 49,8 milioane.
Deşi este aşteptată o creştere substanţială a populaţiei, Malta şi Luxemburgul ar urma să rămână ţările cele mai puţin populate, ambele populaţii fiind prognozate să rămână sub pragul de un milion.
Eurostat prezice la o creştere a numărului de locuitori pentru nouă state membre UE. În schimb, se preconizează că populaţia totală va scădea între 2025 şi 2100 în 18 ţări UE, printre care se numără şi România. În rândul acestor state, o scădere relativ modestă a numărului total de persoane se va înregistra în Franţa şi Austria, unde se preconizează că populaţia se va contracta cu mai puţin de 5%. Scăderi de aproximativ 10% din populaţia totală sunt prevăzute pentru Germania, Slovenia, Finlanda şi Cehia. Cele mai mari scăderi, de peste 30%, sunt prevăzute pentru Polonia (-31,6%), Lituania (-33,4%) şi Letonia (-33,9%).
Potrivit Eurostat, între 2025 şi 2100, ponderea copiilor, tinerilor şi persoanelor apte de muncă în populaţia totală a UE va scădea. Astfel, se preconizează că ponderea copiilor şi tinerilor (cu vârsta cuprinsă între 0 şi 19 ani) se va reduce de la 20%, până la 17%, în timp ce ponderea persoanelor în vârstă de muncă (cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani) va scădea de la 58%, până la 50% până în 2100.
Se aşteaptă ca vârsta mediană a populaţiei UE să crească cu 6,6 ani între 2025 şi 2100, în condiţiile în care numărul persoanelor cu vârsta de 65 de ani şi peste din UE ar urma să se dubleze până în 2100. Ponderea persoanelor în vârstă (65 de ani şi peste) din populaţia totală a UE se preconizează că va creşte de la 12,4% (67,9 milioane), la începutul anului 2025, la 33,6% (133,8 milioane) în 2100. Având în vedere că populaţia UE este în scădere până în 2100, aceasta este singura grupă demografică principală de vârstă care se preconizează că va creşte considerabil, atât în termeni relativi, cât şi absoluţi, ceea ce indică o accelerare a îmbătrânirii populaţiei.
