Actualitate

Banca de Gene de la Buzău, prima participare științifică la un congres internațional

Varza de Buzău, care  se pretează cel mai bine la conservare peste iarnă, la murat, dar și la mâncăruri, căutată de gospodine atât pentru consum în stare proaspătă, la salate, cât și pentru preparate, cea care dă savoare sărmăluțelor românești de pe masa de Crăciun, face obiectul unei lucrări științifice pe care cercetătorul Costel Vînă­toru – doctor inginer cercetător științific gradul I., membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), împreună cu echipa sa de la  Banca de Resurse Genetice Vegetale – a înscris-o la Congresul internațional din Franța de anul acesta. Practic, această lucrare, și alte câteva ale aceluiași grup de cercetători coordonat de Costel Vînătoru, va reprezenta în premieră în plan internațional Banca de Resurse Genetice Vegetale de la Buzău.

„Este prima participare a Băncii  de Resurse Genetice Vegetale de la Buzău cu lucrări științifice la un congres internațional în Franța. Noi ne-am străduit să ne facem datoria, adică să colectăm resurse, să participăm cu lucrări la sesiunile științifice. Acum chiar ne-am înscris cu câteva lucrări științifice la ANGER, un congres mondial care se ține din patru în patru ani și anul acesta va avea loc în Franța. Este un  congres care își schimbă locația. Este organizat de ISH, adică de Societatea Internațională a Horticultorilor. În urmă cu patru ani a fost la Istanbul; în Australia a fost în 2014, la Lisabona în 2010, iar în 2026 va fi în Japonia. Toate țările se bat să organizeze astfel de competiții, pentru că este vorba de o competiție științifică interesantă, unde se reunesc cercetători din toată lumea și țara organizatoare capătă vizibilitate. E o luptă. Eu reprezint România la această organizație. Fac parte din echipa României compusă din trei membri care participă la lucrările congresului și votează lucrările congresului și tot ce ține de derularea pe viitor a activităților societății internaționale, cu sediul lângă Bruxelles. Având în vedere evoluția pandemiei, sperăm să putem participa și congresul să se des­fășoare normal, ca să vă prezentăm munca noastră, de data aceasta în cadrul Băncii”, a precizat  cerce­tătorul Costel Vînătoru, directorul Băncii de Re­surse Genetice Vegetale.

Echipa pe care Vînă­toru a construit-o la această instituție proaspăt înființată este formată din șapte cercetători mai tineri – care au absolvit fie Fa­cultatea de Biologie, fie pe cea de Horticultură -, doi tehnicieni și restul, până la 18 persoane, muncitori. Cu acest personal care a putut fi angajat până acum, cercetătorul buzoian a reușit să prezinte la congresul de specialitate, o adevărată olimpiadă a științei în domeniu, lucrări de „arheologie genetică”, cum este cea despre varza de Buzău, dar și lucrări  despre combinații hibride, aflate în topul cercetării moderne.

Lucrările cercetătorilor buzoieni fac România cunoscută în plan internațional

„Congresul este în vară, dar lucrările au fost trimise cu un an înainte. Acum așteptăm rezultatele. Sunt mai multe etape de evaluare a lucrărilor. Sperăm să trecem de acestea, pentru că noi am mai participat și cam știm ce cerințe sunt. Se verifică dacă acel titlu al lucrării prezintă interes pentru un simpozion de anvergură, apoi se prezintă o sinteză. Noi suntem în faza de expunere a lucrărilor pe larg. Până acum au trecut lucrările propuse de noi. E complicat de realizat o asemenea lucrare care are cea mai înaltă cotație științifică de pe mapamond și nu se realizează ușor. Lucrările sunt cotate ISI, intră în baza de date internațională. Odată intrate acolo sunt ca niște lucrări brevetate și cine le fo­losește pentru a argumenta în propria lucrare, trebuie să te citeze. Așa facem noi România cunoscută în plan internațional”, mai spune cercetătorul buzoian.

Orice lucrare de acest fel, explică Costel Vînătoru, are o introducere în care sunt citate lucrări științifice internaționale, sau o prezentare din care să reiasă că autorul stăpâ­nește bine domeniul și cunoaște  foarte bine ce se întâmplă pe acel domeniu, care este stadiul cerce­tărilor pe plan național și internațional, astfel încât lucrarea ta nu repetă ceea ce fac deja alții. Apoi, în lucrare se prezintă metoda practică a  ceea ce se analizează, ce analize  se fac,  ce resurse genetice există, ce tehnologie și tehnici se folosesc, cum se lucrează ca să obții rezultatele. De asemenea, rezultatele sunt prezentate sub formă de tabele, imagini și comentarii. La concluzii se face o sinteză a rezultatelor, ce se obține, ce recomandări există. Lucrarea se încheie cu bibliografie, unde autorul prezintă ce a documentat și ce a folosit pe lângă munca lui personală, ce literatură a abordat.

Ce teme prezintă cercetarea buzoiană la congresul din Franța

„Vom merge cu mai multe teme. Am strâns foarte multe date pentru a arăta originea soiurilor noastre de varză și evoluția soiurilor de varză în Ro­mânia, în special a soiurilor de varză de toamnă, <Licurișca>, care e o varietate de varză de Buzău și pe care o întâlnim de pe la anul 1653. De acolo am mers să vedem cum a evoluat ea în cultură și  am realizat un istoric al verzei de toamnă și o descriere cu tot ce înseamnă date științifice despre această creație, varză de toamnă românească. Apoi ne prezentăm cu un subiect la zi, este vorba despre niște hibrizi de pătlăgele vinete. Încercăm să intrăm  în partea de vârf a geneticii aici. Dacă la prima lucrare ne ducem pe <arheologie genetică>, științifică, pentru că trebuie să răscolim în arhive și să așezăm datele, să vorbim cronologic des­pre evoluție, ce s-a întâm­plat, cum s-a dezvoltat soiul de varză de toamnă ro­mânească, în cea de-a doua lucrare vorbim despre combinații hibride valoroase, o muncă de vârf, care se caută acum în lumea științifică și care se transferă repede în producție. Este vorba despre hibrizi de pătlăgele pentru spații protejate și pentru câmp, care să aibă o producție mare, de calitate, cu semințe mai puține, pentru că nu sunt apreciate soiuri care sunt sămânțoase, care maturează repede, iar sămânța nu se digeră foarte bine și nu e atât de bună pentru sănătate”, spune cercetătorul buzoian Costel Vînătoru.

Articole similare