joi, 03 decembrie 2020

Bâlbe şi semne de întrebare în jurul cazului unei copile de 13 ani răpusă de o formă agresivă şi rară de meningită

   O copilă de 13 ani din Câineni a murit cu zile după ce medicii şi-au dat seama prea târziu că fata suferea de o infecţie extrem de periculoasă. În nici 12 ore de la prima vizită la Spitalul de la Rm. Sărat, adolescenta s-a stins sub ochii medicilor din Secţia Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău, în urma unui stoc cardio-respirator.

   Diagnosticul a fost de meningită cu meningococ, o infecţie virulentă care afectează meningele (membrana care înveleşte creierul şi măduva spinării), numită în termeni medicali meningococemie.

   Cristina Dumitrache a fost dusă vineri seară cu ambulanţa la camera de gardă a Spitalului Municipal Rm. Sărat. Avea febră 39 de grade, dureri de cap, grea­ţă, tuse seacă, dureri în gât, frisoane şi două episoade de vărsături acasă, după cum declarase cadrului medical de pe Salvare. I s-a montat o perfuzie cu algoocalmin şi glucoză şi i s-a administrat betametazonă – tratament specific afecţiunilor cu caracter inflamator sau alergic, fiind trimisă acasă în toiul nopţii. Starea copilei s-a înrăutăţit însă, şi sâmbătă dimineaţă, la 8,10, revine tot pe camera de gardă a Spitalului Rm. Sărat, de această dată,  cu o erupţie generalizată pe piele, 36 de grade temperatura corpului şi cu tensiune arterială 100/50, scăzută pentru vârsta ei. Dr. Dima, aflat de gardă, îi pune diagnosticul de meningococemie, formă fulminantă, şi dispune trimiterea copilei de urgenţă la Buzău, la Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean, nu înainte de a i se administra o nouă perfuzie, de această dată cu hidrocortizon, cefort şi glucoză.

   La Infecţioase, fata ajunge însă în comă profundă. Potrivit purtătorului de cuvânt al SJU Buzău, Adriana Bunilă, i s-au administrat antibiotice şi s-au efectuat analize specifice însă la scurt timp copila intră în stop cardio-respirator fără să mai răspundă manevrelor de resuscitare, fiind declarat decesul. Luni dimineaţă, corpul neînsufleţit al Cristinei Dumitrache a fost dus la Serviciul de Medicină Legală pentru efectuarea necropsiei, iar medicii legişti urmează să stabilească dacă a fost vorba sau nu de meningococemie, potrivit diagnosticului pus la Spitalul din Rm. Sărat.

   În funcţie şi de concluzia medico-legală se va stabili dacă fata putea fi salvată dacă era diagnosticată la timp şi i se administra tratament adecvat, sub supravegherea medicilor de la Infecţioase, şi nu era trimisă acasă.

   Deocamdată, subiectul este unul tabu în ambele unităţi medicale, responsabilitatea comunicării pe subiect fiind pasată de la o instituţie la alta.

   Între timp, a fost sesizată şi Direcţia de Sănătate Publică şi a fost demarată o anchetă epidemiologică. Potri­vit medicului epidemiolog Carmen Scântei, au fost prelevate probe şi au fost luate măsurile care se impun în astfel de cazuri, un punct de vedere ­des­pre acest caz urmând să fie dat marţi.

Ce este Meningococemia fulminantă (fulgerătoare)

   Meningita meningococică este o meningită bacteriană tipică, cu lichid cefalorahidian purulent, în prima meningită bacteriană la care a fost identificat agentul etiologic. Prezintă o incubaţie scurtă, de maxim 7 zile, după care debutează cu febră, frisoane, alterarea stării generale, cefalee.

   Sunt prezente toate semnele de hipertensiune intracraniană: cefalee, fotofobie, greaţă, vărsături. Semne­le de iritaţie meningeană pot fi decelate rapid. Pot să apară semne de afectare encefalitică cu agitaţie psihomotorie, dezorientare temporospaţială, delir, obnubilare, tulburări de memorie, convulsii, pareze de nervi cranieni, comă.

   Caracteristic meningitei meningococice este exantemul embolic, cunoscut şi sub numele de purpura fulminans, cu evoluţie rapidă şi extindere în pată de ulei. Leziunile apar iniţial sub formă unor pete mici, iniţial de culoare roşie, după care prezintă aspect peteşial, se pot forma plăci mari cu aspect în cocardă, cu o zonă centrală de culoare neagră, din cauza infarctizării vaselor din regiunea centrală şi cu o margine de culoare purpurie. Uneori, leziunile pot avea aspectul unor bule.

   Evoluţia poate fi rapidă spre şoc, cu insuficientă multiplă de organ (sindromul Waterhouse-Friederichsen). De cele mai multe ori, evoluţia în absenţa tratamentului antibiotic şi patogenic este letală. Foarte rar, evoluţia poate fi spontană spre vindecare şi chiar şi atunci sechelele neuropsihice sunt importante. Mortalitatea în cazul sindromului Waterhouse-Friederichsen este apreciată la aproximativ 30 – 50 %. De cele mai multe ori, infecţia cu Neisseria meningitidis la nivel meningeal determină o meningită sau meningoencefalită acută fără sindrom Waterhouse-Friederichsen (60%). Se estimează că doar maxim 5 % din cazuri evoluează cu sindrom Waterhouse-Friederichsen.

   Examinarea lichidului cefalorahidian reprezintă o etapă esenţială a diagnosticului, lichidul având un aspect ­ca­racteristic de zeamă de varză.

   Meningita meningococică poate cauza retard psihomotor, afectarea nervilor cranieni, mai ales a celor ­sen­zitivi, cu cecitate sau surditate, apariţia de convulsii prin formarea unor focare epileptogene, hidrocefalie internă din cauza apariţiei unor sinechii, cloazonări sau obturări la nivelul orificiilor de comunicare interventriculare.

   De asemenea, pot apărea complicaţii de natură toxică cum ar fi afectarea renală, miocardică sau hepatică, complicaţii septice (abces cerebral, afectarea inflamatorie a unor nervi cranieni, tromboze septice), complicaţii alergice care prin mecanisme imune pot determina artrită, pneumonie, pericardită sau encefalită.

Cum se tratează

   Meningita meningococică este o boală cu internare obli­gatorie, iar tratamentul trebuie să înceapă imediat. Pacientul trebuie izolat. Tratamentul se poate face cu penicilină, cefalosporine, rifampicină, fluorochinolone.

   Tratamentul patogenic se face cu antiinflamatoare de tip cortizonic şi cu terapie depletivă cu manitol (care scade edemul cerebral). Pacienţii cu agitaţie psihomotorie trebuie sedaţi. În cazurile grave sunt necesare măsuri de reechilibrare acidobazică şi hidroelectrolitică, sus­ţinere cardiocirculatorie şi protezare respiratorie.

   De asemenea, în habitatul bolnavului se face dezinfecţie, persoanele care au venit în contact trebuie să primească profilaxie antibiotică cu ceftriaxonă, ciprofloxacină sau rifampicină.

loading...
error: Content is protected !!