miercuri, 28 octombrie 2020

Avram Iancu, bibliotecarul care a intrat în Cartea Recordurilor după ce a traversat înot Canalul Mânecii, Dunărea şi Marea Neagră: „Totul a început de la o carte banală pe care o aranjam în raft la muncă”

Este omul care în ultimii ani a dus drapelul României peste tot în aventurile riscante pe care le-a întreprins: traversarea Canalului Mânecii – 2016, parcurgerea înot atât a Dunării, de la izvoare până la vărsare, în 2017, cât şi a Mării Negre, de la Sulina la Istanbul, în 2018, fără costum de protecţie, inclusiv obţinerea locului al treilea în cadrul ultramaratonului „6633 Arctic Ultra”. Este vorba despre Avram Iancu din Pe­troşani, cel care luni, 28 octombrie, a venit la Buzău pentru a-şi lansa volumul „Schimbarea eşti tu”. Totodată, Avram Iancu, care lucrează ca bi­bli­otecar la Petroşani, a ţinut să se întâlnească cu colegii bibliotecari din Buzău, dez­văluind cu această ocazie cum a reuşit să doboare atâtea recorduri.

Întâlnirea a avut loc la Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu”, în cadrul Zilelor Bibliotecii.

Bătălia de la Waterloo şi banala carte de pe raft

Cei prezenţi la eveniment au avut surpriza de a afla că toată aventura lui Avram Iancu a început de la o carte.

„Într-o seară de mai a anului 2013 am început să pun cărţile în raft. Aţi văzut că uneori, fără să ştim de ce, câte o carte ne face cu ochiul. Mie mi-a atras atenţia o carte banală, <Înotul pe înţelesul tuturor>. Am citit acolo o istorie fabuloasă a traversării înot a Canalului Mânecii, care se desfăşura în urma Bătăliei de la Waterloo. Puţin dintre noi ştim că după această bătălie, în urma înfrângerii armatei franceze, foarte mulţi soldaţi francezi au fost deportaţi în Anglia. Au fost zeci, poate sute de ambarcaţiuni cu soldaţi care urmau să îşi piardă libertatea. Dar unul dintre acei soldaţi ce urmau să fie deportaţi nu a acceptat gândul de a-şi pierde li­bertatea. Acest om a ţinut atât de mult la libertatea lui, încât, atunci când a ajuns pe malul englezesc a făcut un lucru incredibil.

S-a aruncat în apele Canalului Mânecii şi a început să înoate spre Fran­ţa. Imaginaţi-vă, să treacă înot o mare, adică 34 de km în linie dreaptă, la care se adaugă o distanţă în funcţie de forţa curenţilor marini, care pot chiar să dubleze distanţa. Englezii şi-au spus că respectivul soldat francez nu are unde să se ducă înot şi că se va întoarce. Doar că omul acela animat de gândul libertăţii, după 30 de ore de agonie şi de luptă şi-a câştigat li­bertatea şi a atins ţărmul Franţei”, a spus Avram Iancu în faţa bibliotecarilor buzoieni.

Povestea prizonierului francez avea să declanşeze în mintea românului ceva ce nici el însuşi nu îşi poate explica.

„Eu citeam lucrurile astea în bibliotecă acolo şi a început să se întâmple ceva în interiorul meu. Am fost atât de impresionant încât am început să mă frământ. Am mai des­coperit în carte că acest eveniment a devenit un simbol naţional, la înotul în ape deschise. Când am citit eu cartea erau 900 de înotători în ape deschise, reprezentanţi a 60 de ţări, care traversaseră Canalul Mânecii. Mi-am pus întrebarea: dar noi românii?”, a mai povestit bibliotecarul.

 

„Federaţia Română de Nataţie nu mi-a răspuns nici astăzi”

 

Avram Iancu avea să contacteze autorităţile române pentru a afla dacă a existat vreodată vreun român care a reuşit să egaleze performanţa soldatului de la Waterloo. Niciun răspuns.

„Am trimis o adresă la Federaţia Română de Nataţie, adresă la care nici astăzi nu am primit răspuns. Dar am primit răspuns de la Channel Swimming Association în doar 48 de ore. <Domnule Avram Iancu, nu figurează niciun român care să fi traversat înot Canalul Mâ­necii>. Atunci s-a născut altceva în mine. Şi am luat o decizie. Am zis hai să fie şi un român în panoplia învingătorilor. Coroborat cu numele meu, am zis să încep revoluţia română la înotul în ape deschise. Aşa a reuşit un bibliotecar de la Petroşani, care a citit o carte, să ducă o foarte mare bătălie, pe care o des­coperiţi în cartea <Schimbarea eşti tu>. Aici veţi regăsi cele patru performanţe ale mele: traversarea înot a Canalului Mânecii, parcurgerea înot a întregului curs al Dunării, parcurgerea înot pe lăţime a Mării Negre şi aventura de la Cercul Polar, plus călătoria mea spirituală”, a mai declarat Avram Iancu.

În cea de-a doua parte a evenimentului, invitatul a răspuns întrebărilor ve­nite din public. A dezvăluit că atunci când s-a hotărât să intre în Cartea Recordurilor nu era deloc pregătit fizic. {tia să înoate de la vârsta de 10 ani, dar nu făcuse înot de performanţă. A eşuat de trei ori în traversarea Canalului Mânecii, însă nu s-a dat bătut. A intrat într-un program special de pregătire pentru a face faţă celor 18 ore de înot de care a avut până la urmă nevoie să egaleze recordul.

Hipotermie, trei eşecuri şi câte 8.000 de lire pentru fiecare încercare

„Am reuşi abia la a patra încercare, iar pe parcursul celor 18 ore de înot am trecut prin toate stările posibile. Mă hotărâsem însă, ori muream încercând, ori ajung pe ţărmul celălalt. Pe lângă faptul că strâmtoarea este foarte mare şi sunt valuri mari, cel mai mare duşman este temperatura scăzută a apei. Temperatura apei este între 15 şi 19 grade, ceea ce înseamnă că după câteva ore intri în hipotermie. Trebuie să faci un test preliminar şi apoi te acceptă. E crâncen, frigul e groaznic, pentru că trebuie să înoţi doar în slip, fără costum de neopren”, a mai declarat Avram Iancu.

Bibliotecarul a mai dezvăluit că pentru fiecare încercare de traversare a Canalului Mânecii a trebuit să plătească 8.000 lire, bani necesari pentru vasul care te asistă, plus taxe. „Vă daţi seama că din postura unui simplu bibliotecar este imposibil. {i dacă aş fi avut banii ăştia, vă daţi seama ce mi-ar fi făcut nevastă-mea că luam de la gura copiilor. Am avut însă noroc cu oameni care au rezonat cu dorinţa mea”, a mai povestit invitatul.

Întrebat care este cea mai mare satisfacţia a sa după toate aceste recorduri, Avram Iancu a spus: „satisfacţia că aventurile mele, prin cartea pe care am scris-o, se întorc în bi­bliotecă, acolo de unde ele au plecat”.

loading...
error: Content is protected !!