marți, 22 septembrie 2020

Alianța USR-PLUS, de la vedeta europarlamentarelor la liste incomplete pentru locale

Cădere aparent inexpli­cabilă a Alianței USR-PLUS la Buzău, după ce reprezentanții celor două partide reușeau, cu mai bine de un an în urmă, să câștige alegerile europarlamentare la nivelul municipiului Buzău și să se claseze pe locul al treilea pe județ. Astfel, la scrutinul pentru alegerea Parlamentului European, Alianța USR-PLUS devenea vedeta politicii buzoiene, în urma obținerii unui procent de 14,40 la sută la nivelul județului și de 24,1 la sută la nivelul municipiului, unde a surclasat atât Partidul Social Democrat, cât și Partidul Național Liberal.

Marea problemă a Alianței după obținerea acestui scor a fost aceea că reprezentanții ei nu au vrut să înțeleagă că votul buzoienilor la europarlamentare nu a fost neapărat unul în favoarea Uniunii Salvați România a lui Dan Barna sau a Partidului Libertății, Unității și Solidarității al lui Dacian Cioloș, ci unul împotriva Partidului Social Democrat condus încă de Liviu Dragnea. Iar rezultatele s-au văzut la primul tur al alegerilor prezidențiale, când candidatul Alianței, liderul USR Dan Barna, a obținut, la nivelul județului, 9,7 la sută (o scădere de 4,7 la sută), iar la nivelul municipiului, 14.57 (o scădere de 9,5 la sută).

Mai mult, organizația județeană a Uniunii Salvați România a cunoscut, în ultimul an, frământări interne care au dus la schimbarea mai multor președinți cu adunări generale invalidate, cu demisii și reveneli, cu excluderi ale celor vocali care cereau respectarea statutului partidului; toate acestea în interior, pentru ca la nivelul Alianței USR-PLUS să se blocheze în mai multe rânduri negocierile pentru stabilirea listelor comune sau, mai grav, să se ceară renegocierea acestora, sub ame­nințarea ruperii protocolului. Și parcă toate acestea nu ar fi fost de ajuns, a mai fost și episodul în care conducerea USR Buzău era pe punctul să vândă partidul celor de la PRO România, fără consultarea partenerilor din PLUS și a organizației centrale.

Rezultatul este foarte simplu de contabilizat: din două partide aflate pe val în urmă cu un an, exponenții schimbării în România, Alianța USR-PLUS abia a izbutit să încropească o listă cu 13 nume pentru Consiliul Local Buzău (din 29, câte se află pe o listă completă) – dintre care două persoane sunt încadrate la categoria “fără ocupație” – și una cu 21 de nume pentru Consi­liul Județean (din 40, câte se află pe o listă completă). Condiții în care atingerea pragului electoral, de 7 procente în cazul unei alianțe formate din două partide, poate deveni o pro­blemă.

Ca să fiu corect față de combatanții USR-PLUS de la nivelul județului, trebuie să spun că o bubă mare se găsește și la Centru. Formată în jurul inițiativei “Fără penali în funcții publice”, Alianța a rămas în acest moment cam fără obiectul muncii. Pentru că nu a izbutit să treacă de la nivelul “Huo!” la un altul, care ar putea însemna o doctrină clară, un program politic, economic etc. Ceea ce cam lipsește cu desăvârșire.

1 COMENTARIU

  1. Explicația fenomenului este cât se poate de simplă. USR-PLUS nu alocă bani în teritoriu și drept consecință nu se bagă nimeni dacă nu există o cât de mică sinecură. Unde există organizații sunt de fapt anexe ale altor partide mai cu dare de mână. De exemplu, la Nehoiu este anexa PMP-ului neavând candidat propriu la funcția de primar, mărind șansele candidatului PMP în dauna celui de la PNL.
    La europarlamentare i-au lucrat magistral băieții din pădure. Nefăcând nimeni numărătoare paralelă au fost umflați artificial dând speranțe lui Barna că ar avea șanse într-o confruntare cu Iohannis. Ghinion.

Comments are closed.

loading...
error: Content is protected !!