Tema comasării alegerilor locale cu parlamentarele revine la nivelul Coaliției ca variantă pentru anul 2024, când sunt nu mai puțin de patru scrutine – europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale -, au declarat surse din conducerea Coaliției pentru „Adevărul”. Ipoteza comasării localelor cu parlamentarele a fost înaintată în Coaliție de liberali, sub pretext că ar mai fi scutite din costurile pentru alegeri, mai ales că 2024 e un an complicat din punct de vedere electoral. De asemenea, ar mai ușura și partea logistică, pentru a nu fi repetată toată procedura, respectiv constituirea secțiilor a birourilor de circumscripții etc.
Potrivit informațiilor „Adevărul”, Partidul Social Democrat nu a dat un răspuns până în prezent pe tema acestei variante, fiind nevoie atât de o analiză internă, dar și de o decizie politică, mai ales că ar avea impact de la vârf până la baza partidului. De asemenea, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România nu este încântată de varianta comasării, liderul formațiunii anunțând în Coaliție că nu e de acord. De altfel, și în ieșirile publice din ultimii ani, Kelemen Hunor s-a poziționat contra comasării.
Surse din conducerea PSD au precizat pentru „Adevărul” că social-democrații nu vor da un răspuns clar până nu are loc rotativa, ca să vadă clar cum merge colaborarea cu liberalii. Cu toate acestea, dacă marile partide vor comasare, trebuie să se grăbească cu cadrul legal până în septembrie 2023, pentru a nu face modificări cu mai puțin de un înainte de scrutine, ceea ce ar fi o problemă din punct de vedere constituțional.
PNL, față în față cu aritmetica voturilor
Partidele avantajate de comasarea alegerilor vor fi cele cu mulți primari, adică PSD și PNL, care au peste 80 la sută din edili. Iar dintre cele două, la primele analize, marele câștigător ar putea fi PNL, potrivit liberalilor. Raționamentul lor este că așa ar putea evita situațiile din 2016 și 2020, când la locale au avut rezultate mult mai bune, iar la parlamentare au pierdut procente importante. Mai precis, votul politic din 2016 a fost de aproximativ 32 la sută, în timp ce la parlamentare, liberalii au obținut doar circa 20 la sută. La ambele teste electorale nu erau la guvernare, fiind Executiv tehnocrat. Patru ani mai târziu, diferența între locale și parlamentare a fost de 5 la sută, cu toate că PNL era atunci la guvernare, prin Cabinetul Orban.
Iar peste 50 la sută din voturi fuseseră pierdute inclusiv în fiefuri liberale ca Alba (cu lideri ca Mircea Hava), Bihor (Ilie Bolojan), Cluj (Emil Boc) sau Suceava (Gheorghe Flutur). Așadar, de această dată, liberalii ar vrea să beneficieze de aportul aleșilor locali.
Orice posibilă discuție, începând cu sfârșitul lui ianuarie
Robert Cazanciuc, vicepreședinte al Senatului și unul dintre principalii juriști ai PSD, a precizat că, personal, nu știe nimic de avansarea unor discuții din partea PNL pe tema comasării alegerilor locale cu parlamentarele. „Nu știu de o asemenea propunere care să fi venit”, a declarat Cazanciuc pentru „Adevărul”. Însă o discuție despre toate prioritățile din noua sesiune, inclusiv despre posibilitatea înființării unei comisii de cod electoral, va fi la finalul lui ianuarie. „Noi o să avem la final de luna ianuarie o întâlnire politică, în cadrul grupului de la Senat. Toate chestiunile normative (n.r., proiecte de lege, inițiative, proceduri interne) vor fi discutate atunci. Dar acum, eu nu știu nimic despre comasare”, a completat vicepreședintele Senatului.
Prima încercare a fost a Guvernului Boc
Guvernul Boc a încercat în 2012 să comaseze alegerile locale cu cele parlamentare, însă Curtea Constituțională a declarat neconstituțional proiectul de lege, din mai multe motive. Un prim motiv era faptul că schimbarea legislației avea loc într-un timp mult prea scurt până la alegeri, Comisia de la Veneția recomandând ca orice modificare de acest fel să fie făcută cu cel puțin un an înainte. De asemenea, la acea vreme, magistrații CCR nu vedeau cu ochi buni prelungirea mandatelor aleșilor locali cu șase luni, pentru că ar fi încălcat „principiul periodicității alegerilor”.
Între timp, CCR a ajuns să fie de acord cu prelungirea mandatelor aleșilor locali, un asemenea caz fiind în 2020, când din cauza pandemiei, alegerile locale au avut loc la final de septembrie, nu la început de iulie. Nu în ultimul rând, erau invocate două argumente care și în prezent ar putea da posibile bătăi de cap celor care vor comasarea. Primul ar fi că împiedică dreptul de a fi ales, în condițiile în care un candidat la o primărie nu ar putea să mai fie și candidat la parlamentare, ceea ce în prezent se poate, fiind rânduri diferite de alegeri. Al doilea argument: complexitatea procesului de vot. Tehnic, un votant ar urma să primească nu mai puțin de șase buletine (patru pentru candidații la locale, iar două pentru candidații la parlamentare).
