Agricultura ecologică și conservarea soiurilor românești au fost principalele subiecte dezbătute în cadrul seminarului „Agricultura ecologică buzoiană – Prezent și perspective”, organizat de Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Buzău, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Academia Română – Filiala Iași.
Evenimentul a reunit oficialități, reprezentanți ai organismelor de certificare, producători agricoli, procesatori și operatori economici locali, care au discutat despre dezvoltarea agriculturii ecologice, certificarea produselor agroalimentare și conservarea resurselor genetice vegetale autohtone.
Conform datelor DAJ Buzău, în județ există aproape 300 de operatori în domeniul agriculturii ecologice. Dacă în 2012 erau doar 52 de producători înregistrați, în 2024 suprafața cultivată ecologic a ajuns la 11.156 de hectare. Aceasta include 6.560 ha teren arabil, din care 3.704 ha de cereale și 1.239 ha culturi industriale, 383 ha culturi permanente și 4.212 ha pajiști pentru creșterea sustenabilă a animalelor. Un segment important este apicultura ecologică, unde Buzăul ocupă locul I la nivel național. Din cele aproape 95.000 de familii de albine din județ, peste 15.000 sunt incluse în sistemul de agricultură ecologică.
Specialiștii au evidențiat atât avantajele, cât și dificultățile acestui sector. Printre punctele forte se numără protejarea mediului prin eliminarea pesticidelor și a îngrășămintelor chimice, conservarea biodiversității și a soiurilor tradiționale și creșterea calității alimentelor și valoarea ridicată de piață a produselor ecologice.
Însă există și provocări precum costurile ridicate pentru producție și certificare, lipsa procesatorilor locali și dificultăți în accesarea lanțurilor mari de magazine și oferta limitată de inputuri ecologice pentru agricultori.
Un alt subiect important a fost impactul alimentației asupra sănătății. Primarul Buzăului, Constantin Toma, a atras atenția că, în ultimii trei ani, cancerul a devenit principala cauză de deces în municipiu, depășind bolile cardiovasculare. „Anual fac un raport despre ce se întâmplă la Buzău de-a lungul unui an și anual iau și toate certificatele de deces. Toți morții care decedează la Spitalul Județean sau pe acasă, certificatele de deces le eliberează Primăria Buzău. De trei ani consecutiv, pe primul loc se moare în Buzău de cancer, peste 40 la sută, până în 2020 erau pe primul loc bolile cardio-vasculare, cancerul era pe locul patru-cinci. Totul pleacă de la modul de viață și alimentație, ne hrănim nesănătos, această agricultură ecologică nu este cum să facem bani, ci cum să fim mai sănătoși”, a subliniat Toma.
Un alt subiect important a fost impactul alimentației asupra sănătății. Primarul Buzăului, Constantin Toma, a atras atenția că, în ultimii trei ani, cancerul a devenit principala cauză de deces în municipiu, depășind bolile cardiovasculare. Un alt punct cheie al discuțiilor a fost amprentarea genetică a soiurilor românești, pentru protejarea lor împotriva dispariției. România a pierdut peste 2.600 de soiuri de plante după 1990, iar cercetătorii încearcă să recupereze și să certifice cele rămase. Costel Vînătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău, a menționat că s-au omologat deja zece soiuri pretabile pentru agricultura ecologică, printre care varza Licurișca, un produs care ar putea deveni emblematic pentru județ.
Seminarul a subliniat necesitatea susținerii agriculturii ecologice ca pilon esențial pentru sănătatea populației și protecția biodiversității. Prin sprijinirea producătorilor locali și certificarea soiurilor românești, Buzăul are potențialul de a deveni un exemplu de succes în acest domeniu.
