Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică (SIME) a devenit funcțional, într-o primă etapă, în municipiul București și în județele Iași, Mureș și Vrancea, începând cu data de 1 octombrie, pentru monitorizarea prin intermediul dispozitivelor de supraveghere electronică, în urma emiterii ordinului de protecție provizoriu, ordinului de protecție și ordinului european de protecție, scrie Agerpres.
Conform normelor legale în vigoare, monitorizarea electronică în sistem pilot urmează să se aplice în trei etape. După București și cele trei județe, în etapa a doua, în anul 2024, se va aplica în județele Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Giurgiu, Galați, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea. În a treia etapă, vor urma județele Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.
Polițiștii, instruiți și gata să intervină
IGPR a semnat, la 1 septembrie 2022, acordul-cadru pentru achiziția sistemului informatic și a 15.000 de kituri de monitorizare, acord care va fi implementat pe parcursul a 48 de luni, valoarea lui totală fiind de 165.782.991 de lei fără TVA, urmând a fi semnate contracte subsecvente pentru achiziția tuturor kiturilor.
Pentru operaționalizarea sistemului, au fost instruiți polițiștii, fiind emisă și o metodologie pentru realizarea supravegherii electronice. La unitățile unde funcționează sistemul pilot, au fost luate măsuri de reorganizare structurală, fiind înființate compartimente de monitorizare electronică, dar și suplimentate funcțiile de la nivelul secțiilor de poliție rurală din cele trei județe, prin organizarea compartimentelor de patrulare și intervenție.
Făptașii vor purta brățara electronică la gleznă
Pentru unitățile din prima fază a programului pilot au fost identificate și amenajate spațiile destinate desfășurării activităților de monitorizare electronică, procedura de dotare a acestora cu logistica necesară desfășurării activității de monitorizare electronică fiind definitivată, precizează IGPR, citat de aceeași sursă.
„Utilizarea sistemelor electronice permite o creștere a gradului de asigurare a măsurilor de protecție a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/ supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare. Utilizarea acestor sisteme nu echivalează cu protecția integrității fizice a persoanelor protejate, însă permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea și contracararea unui eventual contact fizic între victima violenței domestice și agresor, sau, pe viitor, respectarea regulilor impuse de executarea măsurii arestului la domiciliu și a supravegherii la distanță”, se arată în comunicat.
Monitorizarea se va realiza automat, fără intervenție umană, sistematic și exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora și în raport de anumite reguli. Identitatea persoanei supravegheate și a persoanei/ persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de organul de supraveghere care creează semnalarea. În cadrul monitorizării, nu sunt cunoscute datele purtătorilor dispozitivelor de supraveghere, ci doar identificatoarele (ID-urile) acestor dispozitive.
„După introducerea în sistem a semnalării, organul de supraveghere nu va avea acces la datele de localizare ale celui care poartă dispozitivul electronic. Numai în măsura în care va fi generată o alertă (ce notifică încălcarea unei reguli stabilite) va fi posibilă asocierea identificatorului dispozitivului cu datele cu caracter personal existente în cazul de monitorizare, prin preluarea, în mod automat, odată cu generarea alertei și transmiterea acestora, împreună cu alte date de intervenție, către dispeceratul SIME și SNUAU 112 și astfel către cel mai apropiat organ de ordine publică, pentru intervenție”, arată IGPR.
Dispozitivul electronic de supraveghere, pentru persoana supravegheată, în cazul aplicării ordinului de protecție provizoriu și ordinului de protecție, al aplicării ordinului european de protecție, control judiciar și control judiciar pe cauțiune, executării măsurii arestului la domiciliu, supravegherii la distanță, este alcătuit dintr-o componentă de tip brățară, care va fi atașată la glezna sau, prin excepție, la brațul persoanei.
În primele opt luni ale anului 2022, la nivel național, numărul faptelor penale care constituie și fapte de violență domestică a crescut cu 13,3% (+4.320) față de primele opt luni ale anului 2021 (de la 32.601 la 36.921 fapte).
De asemenea, în primele opt luni ale anului 2022, au fost emise de către instanțele judecătorești 7.331 de ordine de protecție, cu 6,2 la sută (+430) mai multe decât în primele opt luni ale anului 2021, 3.469 (47,32 la sută) din totalul acestora fiind provenite din ordine de protecție provizorii. Cele mai multe – 6.598 reprezentând 90 la sută din totalul acestora – au fost emise la solicitarea victimelor, 564 la solicitarea procurorului și 169 la solicitarea altor instituții abilitate în acest sens.
Referitor la nerespectarea ordinului de protecție, au fost sesizate 2.166 de infracțiuni, cu 19,7 la sută (+356) mai multe față de primele opt luni ale anului 2021, dintre care 1.398 în mediul urban și 768 în rural.
