Continuă prăbușirea demografică. La Buzău, o naștere la patru decese

Demografia României nu mai poate fi salvată! Ultimele date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că populația România a înregistrat și în luna mai un spor negativ, numărul deceselor înregistrate fiind de 1,8 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii. Ultimul an cu spor natural pozitiv a fost 1991. Din 1992 şi până acum, fără întrerupere, România a înregistrat în fiecare an un spor negativ, conform datelor oficiale. Suntem printre ţările cu cel mai lung declin demografic. Populaţia României a ajuns, la 1 ianuarie 2026, la 21,646 milioane de persoane, în scădere cu 0,5% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, arată datele INS.
„Creșterea economică este cea care determină în mod direct evoluția populației rezidente pe cele două componente, atât prin numărul de copii născuți, prin sporul natural, dar mai ales prin migrația internațională (…) România a înregistrat o creștere economică care a permis atragerea de forță de muncă din diverse țări, mai ales din țările din Asia, dar în egală măsură reîntoarcerea multor români. Nu întâmplător, în ultimii ani, s-a reușit echilibrarea populației rezidente la 19 milioane strict pe calea migrației internaționale. Deci, în condițiile în care sporul natural este unul negativ în marja 70.000 – 100.000, migrația internațională a reușit să stabilizeze populația rezidentă a României”, a declarat președintele INS, Tudorel Andrei, în cadrul evenimentului „Populația în cifre, viitorul în perspectivă – Ziua Mondială a Populației și 167 de ani de statistică oficială în România”.
La 1 ianuarie 2025, comparativ cu 1 ianuarie 2024, se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0‑14 ani) cu 92.200 persoane, ponderea acesteia reprezentând (15,4%) în totalul populației rezidente şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 20,0% la 20,3% (45.100 persoane), se arată într-un comunicat transmis de INS, cu ocazia Zilei mondiale a populaţiei. Astfel, populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 64,3% din total, în creștere cu 22.600 persoane faţă de începutul anului 2024. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 20-24 ani, 25-29 ani, 35-39 ani și 55-59 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 30-34 ani, 40-44 ani, 45-49 ani, 50-54 ani și 60-64 ani.
Deși proiecțiile realizate de instituțiile internaționale indicau că România ar urma să ajungă la aproximativ 18 milioane de locuitori în jurul anului 2030, migrația internațională a redus ritmul declinului demografic. În același timp, a avertizat că sporul natural negativ va continua să afecteze populația și că schimbarea acestei tendințe este dificil de realizat.
Care este situația la Buzău
Tudorel Andrei a atras atenția că dezechilibrele demografice nu sunt doar la nivel național, ci și regional: „Există un dezechilibru la nivel regional și există județe care au o populație mai mică decât în 1948”. Buzăul este unul dintre aceste județe. Potrivit statisticilor, județul înregistra în 1948, 430.225 locuitori, în timp ce la Recensământul din 2021 populația a scăzut până la 404.979 locuitori. De la un an la altul populația Buzăului scade, iar statisticile sunt îngrijorătoare. Ultimele date la Instistutului Național de Statistică (INS) arată că în luna mai s-au născut 101 copii în județ, în timp ce 483 de persoane au decedat. Cele mai multe decese au fost înregistrate în luna ianuarie, când 648 de buzoieni au decedat. Tot atunci, Buzăul înregistra doar 134 de nașteri, cel mai mare număr din acest an.
Președintele INS a făcut referire și la copiii românilor născuți în străinătate. „În perioada 2014-2025, în România s-au născut aproape două milioane de copii, iar în străinătate și înregistrați în România aproximativ 390.000 de copii”, a precizat acesta.
În anul 2025, sporul natural al populației rezidente a continuat să fie negativ (de -104.100 persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se și în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-21.400 persoane), iar cel mai mic în regiunea București-Ilfov (-7.300 persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (-16.900 persoane), Nord-Est (-15.600 persoane) şi Sud-Vest Oltenia (-14.400 persoane).
Conform celor mai recente proiecții realizate de INS, numărul populației rezidente ar urma să ajungă la 15.633.200 persoane în anul 2080, în scădere cu 3.410.000 persoane (-17,9%) față de nivelul înregistrat la 1 ianuarie 2025). Ponderea populației tinere (sub 15 ani) și adulte (15 – 64 ani) ar urma să scadă, ajungând la 13,7%, respectiv 60,4% în anul 2080, iar ponderea populației vârstnice (65 ani și peste) să crească la 25,9%. Raportul de dependență demografică ar urma să ajungă la 65,5%, iar indicele de îmbătrânire demografică la 188,8%.
Populația lumii
Conform Diviziei de Populație a ONU, la 1 iulie 2023, populația lumii a fost estimată la 8,1 miliarde de locuitori.
Țările cu cea mai mare populație erau India, cu 1,438 miliarde de locuitori, China, cu 1,422 miliarde de locuitori, Statele Unite ale Americii, cu 343 de milioane de locuitori, Indonezia, cu 281 de milioane de locuitori, și Pakistan, cu 247 de milioane de locuitori.
Se prognozează că populația lumii va continua să crească în următorii 50 sau 60 de ani, atingând un vârf de aproximativ 10,3 miliarde de locuitori la mijlocul anilor 2080. După atingerea acestei valori, populația globală ar urma să scadă treptat, ajungând la 10,2 miliarde de oameni până la sfârșitul secolului.
În 63 de țări și zone, care conțineau 28% din populația lumii în 2024, dimensiunea populației a atins un vârf înainte de 2024. Acest grup include China, Germania, Japonia și Federația Rusă.
În alte 48 de țări și zone, reprezentând 10% din populația lumii în 2024, se preconizează că dimensiunea populației va atinge un vârf între 2025 și 2054. Acest grup include Brazilia, Republica Islamică Iran, Turcia și Vietnam.
În celelalte 126 de țări și zone, este probabil ca populația să continue să crească până în 2054, atingând un vârf mai târziu în cursul secolului sau după 2100. Acest grup include câteva dintre cele mai populate țări din lume, precum India, Indonezia, Nigeria, Pakistan și Statele Unite ale Americii.
Locul 6 în Uniunea Europeană
Conform Eurostat, România ocupă locul 6 în Uniunea Europeană din punct de vedere al populației rezidente, la 1 ianuarie 2025. Țara cu cea mai mare populație din UE este Germania, cu 83,577 milioane de locuitori, iar țara cu cea mai mică populație este Malta, cu 574,3 mii de locuitori.



