Buzăul se numără printre județele cele mai vulnerabile, cu cea mai mare rată de incidență a insolvențelor, în primele patru luni ale anului 2026, arată calculele realizate de Termene Business Hub pe baza datelor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și din platforma Termene.ro.
Brăila și Bihor sunt și ele în top, cele trei județe având peste 2,2 dosare la mia de firme active. Numărul companiilor românești care au deschis procedura insolvenței a crescut cu 15,5% în primele patru luni din 2026 comparativ cu aceeași perioadă din 2025, ajungând la 2.524 de firme noi. Acest val de insolvențe este dictat de un focar de 10 județe care concentrează aproape 20% din totalul firmelor active, dar care generează peste 26% din volumul național de insolvențe, față de aproape 11% cât generează restul județelor, arată analiza realizată de Termene.ro.
Prezența județelor Bihor, Arad, Maramureș și Satu Mare în clasament indică o problemă regională, rata de incidență depășind cu mult media națională. Cele 10 județe concentrează doar 17,7% din totalul firmelor active, dar generează aproape 27% din volumul național de insolvențe. Mai mult, viteza cu care aceste economii locale cedează este de 26,5%, un ritm de peste două ori mai alert comparativ cu restul județelor (12%).
Topul vulnerabilității este condus de Brăila, cu 2,80 cazuri la mia de firme – 48 de insolvențe la o bază de 17.124 de companii active, pe fondul unei creșteri de 60% față de aceeași perioadă din 2025. Urmează Bihor, cu 2,56 (163 de dosare la 63.664 de firme), și Buzău, cu 2,26 (60 de dosare la 26.547 de firme).
În Buzău, comparativ cu perioada ianuarie-aprilie 2025, numărul insolvențelor a crescut cu 9,09%, mai arată datele ONRC.
După numărul brut de insolvențe aduse, clasamentul de volum este dominat detașat de București, cu 487 de cazuri, urmat de Bihor (163), Cluj (151), Timiș (115) și Ilfov (107). Cu toate acestea, presiunea economică se măsoară cel mai fidel prin rata de incidență, adică numărul de insolvențe raportat la totalul firmelor active dintr-un județ.
Paradoxal, volumul brut uriaș din marile orașe nu se traduce printr-un risc sistemic critic raportat la densitatea lor corporativă: Bucureștiul, cu cel mai mare număr de insolvențe, înregistrează o incidență de 1,43, ușor sub media națională, iar Ilfovul coboară la 1,26.
Media națională de 1,44 insolvențe la mia de companii funcționează doar ca un indicator ponderat. Adevăratul focar de risc, o problemă de fapt regională, iese la iveală abia la ierarhizarea strictă în funcție de rata de incidență.
O criză de concentrare
Dincolo de presiunea simțită de mediul de business la nivel național, fenomenul pe care îl remarcăm în primele patru luni din 2026 este într-o mai mare măsură o criză de concentrare decât una generalizată. Zece județe care dețin sub 18% din firmele active produc aproape 27% din insolvențe. Riscul nu este distribuit uniform în economie, ci se adâncește acolo unde construcțiile, comerțul și transportul se suprapun cu județele vulnerabile.
Prin urmare, pentru creditori, furnizori, dar și autorități, o concluzie importantă este legată de precauție și, mai ales, de prevenție. Acestea pot fi țintite pe combinația de ramuri și regiuni unde presiunea este deja vizibilă. Totuși, în timp ce operatorii privați sunt obișnuiți să fie profilactici în perioadele mai dificile din economie, sprijinul din partea statului, perceput oricum insuficient, ar putea să fie și mai absent în contextul crizei politice care s-a suprapus pe criza economică, mai precizează sursa citată.
