Se reia programul „Weekenduri la Măgura”

Muzeul Județean Buzău va relua, în luna august, programul „Weekenduri la Măgura” după ce, în ultimii doi ani, activitățile din tabăra de sculptură au fost suspendate, din cauza prezenței urșilor în zonă.

În ultimele zile, în Tabăra de la Măgura au fost realizate lucrări de întreținere și a fost reluată paza umană, context în care organizatorii anunță că se fac ultimele pregătiri înainte de o nouă ediție a evenimentului îndrăgit de cei care iubesc natura și cultura. „În luna august avem în vedere să reluăm activitățile acolo pentru că este un program mult așteptat, iar din monitorizările din ultima perioadă nu a mai fost semnalată o prezență care să ne facă să ne fie teamă în tabără. Doi ani consecutiv, activitățile în Tabăra de la Măgura au fost suspendate din cauza prezenței urșilor în zonă, nu am riscat să ținem programul pentru securitatea noastră și a celor care participau. Din luna mai am reluat programul de pază umană și până în prezent nu avem vreo semnalare. Zilele acestea s-a finalizat programul de curățenie și de îndepărtare a vegetației din tabără”, a declarat, pentru „Agerpres”, directorul Muzeului Județean Buzău, Daniel Costache.

În tabăra din pădure vor fi organizate diverse activități destinate atât copiiilor, cât și celor mari, sub coordonarea unui specialist din cadrul Muzeului Județean. Totodată, instituția are în vedere restaurarea unor piese aflate în tabără, demers care implică resurse umane și costuri ridicate.
„Programul <Weekenduri la Măgura> îl vom face o dată la două săptămâni, dar tabăra poate fi vizitată oricând, fiind în aer liber, putem să-i spunem un muzeu în aer liber, în pădure. Din punct de vedere al programului, el va fi implementat de către muzeograful de artă al muzeului nostru și va cuprinde ateliere de desen, de creație, jocuri, mișcare în aer liber, activități care au legătură cu lucrările și ansamblul de la Măgura. Sunt 256 de lucrări în Tabăra de la Măgura. Au nevoie, într-adevăr, de restaurare, au nevoie de a fi curățate, dar aceasta este o activitate foarte costisitoare, ținând cont în primul rând de faptul că acolo nu ai logistică, apă, curent electric, însă chiar și în momentul de față nu există niciun pericol real pentru lucrări și este în planul nostru pe termen mediu și lung o intervenție de restaurare la Tabăra Măgura”, a explicat Daniel Costache.

În anul 2025, Muzeul Județean Buzău a suspendat pe termen nedeterminat programul „Weekenduri la Măgura” din Tabăra de Sculptură în aer liber, după ce au fost descoperite urme de urs în apropierea cabinei paznicilor.

256 de sculpturi în impresionantul muzeu de artă în aer liber

Tabăra de la Măgura este unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din Europa, se întinde pe o suprafață de 72 de hectare și cuprinde 256 de lucrări în piatră, realizate începând cu anul 1970. Este amplasată în poienile din apropierea Mănăstirii Ciolanu, pe teritoriul comunei Tisău, la aproximativ 33 de kilometri distanță față de Buzău. Tabăra de la Măgura a luat fiinţă în anul 1970. Blocurile de piatră pe care artiştii urmau să le transforme în sculpturi erau aduse de către cioplitori de la Ciuta. Sute de artişti reprezentativi pentru sculptura românească au împodobit dealul de la Măgura cu lucrări impresionante. Singurul artist care a realizat 16 lucrări este sculptorul Gheorghe Coman.

„Tabăra de la Măgura este de departe cel mai mare muzeu de artă în aer liber din această zonă a Europei, este un muzeu care se întinde pe o suprafaţă totală de 72 de hectare, un muzeu cu o istorie interesantă. În administrarea Muzeului Judeţean Buzău ajunge la începutul anilor 2000 terenul pe care este amplasat şi aparţine Episcopiei Buzăului şi Vrancei prin Mănăstirea Ciolanu. Lucrările sunt în proprietatea Consiliului Judeţean (CJ) Buzău, fiind administrate de CJ prin Muzeul Judeţean Buzău. Este importantă din mai multe puncte de vedere, prin prisma amplasamentului şi a întinderii. Totodată, atunci când a fost început proiectul în 1970, Tabăra de la Măgura a reprezentat punctul de avangardă în ceea ce înseamnă exprimarea prin sculptură, pentru că şi astăzi găsim în literatura de specialitate din străinătate referinţe asupra faptului că a reprezentat un act de curaj artistic în perioada în care ea a început să funcţioneze”, mai spune Daniel Costache.

(Preluare „Agerpres”)