Rata mortalității infantile a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii zece ani, trei din zece copii români sunt afectați de sărăcie și se află în risc de excluziune socială și tot mai mulți copii sunt privați de protecția vitală pe care o dă vaccinarea, arată un studiu Salvați Copiii România.
În 2016, rata mortalității infantile era de 6,8 la mie și, ulterior, ea scăzuse până la 5,6 la mie în 2023. Creșterea la 6,6 la mie în 2024 arată o înrăutățire severă a situației. Pentru părinți, aceste cifre nu sunt doar date de raport. Ele înseamnă copii care nu apucă să treacă de primul an de viață.
Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică, reprezentative pentru anul 2024, arată că în Buzău, rata mortalității infantile era de 6,5 la mie, deci sub media națională. Cele mai mari rate ale mortalității infantile se înregistrează în Mureș – 13,00 Ialomița – 12,70 Suceava – 10,70 Satu Mare – 9,90 și Botoșani – 9,80. Viața nou-născuților prematur sau cu patologii medicale complexe depinde de gradul de dotare a maternității cu aparatură medicală performantă, de distanța până la maternitate și de accesul gravidelor și mamelor la servicii medicale, se precizează într-un raport al Organizației Salvați Copiii.
Lipsa vaccinării a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), încât pentru prima doză, acceptarea este de 47,4%.
Pentru prima doză de ROR, acceptarea este de 47,4%, potrivit celor mai recente date citate în raport. Vaccinarea împotriva rujeolei este foarte scăzută în multe zone ale țării. Doar într-un singur județ acoperirea vaccinală a trecut de 70%. În 14 județe, între jumătate și două treimi dintre copii erau vaccinați, iar în 24 de județe acoperirea era sub 50%. În alte trei județe, procentul a coborât sub 30%. Cele mai slabe date au fost raportate în Argeș, unde acoperirea vaccinală era de 23,7%. La polul opus se afla Bihor, cu 73,8%, potrivit datelor INSP citate de Salvați Copiii.
Pentru județul Buzău, datele nu arată rău. În cazul copiilor cu vârsta de un an avem acoperire de 77,01%, iar la 5 ani 73,4%. În total, la toți copiii care trebuie să facă ROR, plus restanțierii, acoperirea este de 75,08%, arată cele mai recente date pe care OPINIA le-a obținut de la DSP Buzău, în luna februarie a acestui an. Menționăm că datele prezentate anterior sunt pentru tot anul 2025.
Mai mult, copiii sunt expuși riscurilor crescute de a deveni victime ale cyberbullyingului. Fetele care nasc înainte de vârsta de 15 ani rămân un fenomen îngrijorător al României. Țara noastră are una dintre cele mai grave situații din Uniunea Europeană în privința nașterilor la mame minore. Deși în țara noastră au loc doar 4,04% dintre nașterile din UE, România ajunge la 26,19% când vorbim despre copiii născuți de mame minore.
Situația este și mai gravă în cazul fetelor sub 15 ani. România concentrează 41,39% dintre nașterile la această vârstă raportate în Uniunea Europeană, potrivit datelor citate de Salvați Copiii. Anul trecut, 5.815 copii s-au născut din mame minore. În 496 de cazuri, mama avea sub 15 ani. Raportul arată și un detaliu dureros: pentru aproape unu din cinci copii născuți de o mamă minoră, acesta nu era primul copil al mamei. Riscurile medicale cresc atunci când mama este foarte tânără. În cazul mamelor sub 15 ani, probabilitatea ca bebelușul să se nască sub greutatea normală este de 15,9%, aproape dublu față de media totală a nașterilor, de 8,04%. O problemă majoră este lipsa controalelor în timpul sarcinii. În cazul mamelor sub 15 ani, 43,3% dintre nașteri au avut loc fără control prenatal, în timp ce media națională este de 28,35%.
1 din 3 copii din România trăiește în risc de sărăcie
România avea la începutul anului 2025, 3,6 milioane de copii, reprezentând aproape 19% din populația țării. În același an s-au înregistrat 145.725 de copii născuți-vii, cel mai mic număr din 1930 până astăzi. Față de 2024, au fost cu 11.545 mai puțini.
Peste trei din zece copii din România, adică 32,4%, cresc în risc de sărăcie sau excluziune socială. În total, este vorba despre 1,163 de milioane de copii pentru care hrana, hainele, rechizitele, mersul la școală sau accesul la medic pot deveni probleme greu de dus pentru familie. Deși acest risc a scăzut în ultimii ani, copiii rămân mai vulnerabili decât adulții. În cazul lor, riscul de sărăcie sau excluziune socială este cu șase puncte procentuale mai mare.
„Pentru 1.163 milioane de copii din țara noastră, asigurarea resurselor necesare pentru un trai sănătos este problematică – copiii români continuă să fie mult mai afectați de sărăcie în comparație cu adulții, riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor fiind cu șase puncte procentuale mai mare decât în rândul adulților”, potrivit datelor furnizate de organizația Salvați Copiii.
În 2025, a crescut procentul familiilor cu copii care nu își permit, măcar o dată la două zile, o masă cu carne, pește sau proteine vegetale echivalente. Procentul a urcat de la 14,6% la 17,2%. Situația este și mai grea în familiile monoparentale. Acolo, procentul a crescut de la 19,5% la 25,9%, ceea ce înseamnă că una din patru astfel de familii nu își permite regulat o masă consistentă pentru copii.
Copiii sunt tot mai obosiți, triști și expuși la anxietate
Raportul Salvați Copiii arată că tot mai mulți copii au nevoie de sprijin pentru sănătatea mintală. Anxietatea este cea mai întâlnită problemă în rândul copiilor care au primit anul trecut servicii de terapie psiho-emoțională prin organizație. Au mai fost semnalate tulburări emoționale, probleme legate de divorțul părinților, dificultăți de învățare, dependență de ecrane, abuz de substanțe și, într-un caz, tentativă de suicid. Copiii care au participat la a 26-a ediție a Forumului Național al Copiilor au cerut autorităților măsuri clare. Printre ele: educație pentru sănătate accesibilă tuturor elevilor și consiliere psihologică gratuită pentru mai mulți copii. O anchetă Salvați Copiii arată că doar trei din cinci copii spun că se simt des sau foarte des fericiți. Aproape o treime, 32%, spun că se simt rar sau foarte rar entuziasmați, iar numai 39% spun că trăiesc des acest sentiment. În același timp, 25% dintre copii spun că se simt des triști, iar 56% spun că sunt des obosiți.
Martori la bullying
80% dintre copii navighează fără restricții pe internet, potrivit datelor Organizației Salvați Copiii. Peste o treime dintre copiii de 12-14 ani au profiluri publice pe rețelele sociale, iar acest lucru îi poate pune mai ușor în contact cu persoane necunoscute.
În același timp, 60% dintre copii au fost martori la fenomenul denumit drept cyberbullying. Mai mult, nici școala nu reprezintă un mediu în care siguranța copiilor să primeze, în condițiile în care cei mai mulți profesori și consilieri școlari intervievați de organizație arată că elevii cu care lucrează sunt victimele fenomenului bullying.
„În funcție de mediu, respondenții din școlile bucureștene sunt cei care indică în cea mai mare măsură cea mai ridicată frecvență a fenomenului de bullying (28,1%), în timp ce doar 13,4% dintre profesorii școlilor rurale au optat pentru acest răspuns, arată datele unei analize calitative complexe realizate de Organizația Salvați Copiii România în toamna anului 2025”, potrivit radiografiei Salvați Copiii.
