Două lumi în educația buzoiană. Colegii cu sută la sută promovare și școli cu promovabilitate zero

Simularea Evaluării Naționale din județul Buzău, așa cum reiese din prezentarea făcută de Inspectoratul Școlar Județean pentru ședința ordinară a Colegiului Prefectural de miercuri, 27 mai, a scos la iveală o realitate dură a sistemului de educație: în timp ce unele școli produc constant generații de elevi performanți, în alte unități niciun copil nu reușește să atingă pragul minim de promovare.

Diferențele dintre școli sunt atât de mari, încât statisticile par să descrie două sisteme educaționale complet diferite, coexistând în același județ.

La prima vedere, cifrele generale par moderate. Aproximativ 64% dintre elevii participanți au obținut medii peste 5. Însă în spatele acestei medii se ascund contraste dramatice: colegii cu promovabilitate de sută la sută și școli unde promovabilitatea este zero.

În municipiul Buzău, în marile colegii, simularea a confirmat încă o dată tradiția performanței. La Colegiul Național „B.P. Hasdeu”, toți cei 26 de elevi prezenți au promovat. Mai mult decât atât, majoritatea mediilor s-au concentrat în zona notelor foarte bune. Elevii au obținut rezultate între 7 și 9, iar examenul pare aici mai degrabă un exercițiu de verificare înaintea testului real decât o provocare majoră.

O situație similară apare și la Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret”. Școala a înregistrat promovabilitate de sută la sută, cu zeci de elevi în intervalul de notare 7,00–9,00. Rezultatele sugerează existența unui sistem stabil de pregătire, unde performanța nu depinde doar de câțiva elevi excepționali, ci de nivelul întregii generații.

Și Colegiul Național „Mihai Eminescu” se menține în zona de elită, cu toți elevii promovați și o distribuție echilibrată a notelor mari.

În aceeași categorie intră și Școala Gimnazială „George Emil Palade”, una dintre cele mai solide școli gimnaziale din județ. Cu aproape 98% promovabilitate și zeci de elevi în intervalul mediilor 6,00–8,00, unitatea demonstrează că performanța poate fi menținută constant și în afara colegiilor naționale.

La Școala Gimnazială nr. 11, rezultatele impresionează prin amploare: peste 200 de elevi evaluați și o promovabilitate de peste 94%. Un număr foarte mare de copii s-au situat în zona notelor 6,00 și 7,00, ceea ce arată un nivel general bun al întregii generații.

Dar imaginea se schimbă radical în alte zone ale județului. În mai multe comunități rurale, simularea Evaluării Naționale este un semnal de alarmă. Există școli unde niciun elev nu a reușit să obțină media 5,00.

Cazul cel mai grav este cel al Liceului Tehnologic Agricol Smeeni. Toți cei 11 elevi prezenți au rămas sub pragul promovării. Nu există nicio medie peste 5,00, iar cele mai multe rezultate sunt concentrate în zona notelor foarte mici. Practic, întreaga generație intră în examenul real cu un risc major de eșec.

O situație similară apare la Școala Gimnazială Murgești, unde promovabilitatea este tot zero. Niciun elev nu a reușit să atingă nivelul minim de competență evaluat prin simulare.

La Școala Gimnazială Bozioru, tabloul este aproape identic: toate mediile sunt sub 5,00, iar lipsa notelor de promovare transformă rezultatul într-un indicator clar al dificultăților educaționale profunde.

Între aceste extreme se află zeci de școli cu rezultate fragile, unde promovabilitatea abia depășește 20–30%. La Școala Gimnazială Racovițeni, promovabilitatea este de doar 10%, iar la Liceul Tehnologic Vernești procentul abia ajunge la 4%. În aceste unități predomină notele între 2,00 și 4,00, iar elevii aflați peste pragul promovării reprezintă excepții izolate.

Matematica, marele „of”

Cifrele arată și o altă problemă majoră: matematica rămâne disciplina care produce cele mai multe pierderi de promovabilitate. La această probă, peste 1.200 de elevi au obținut note sub 5,00, în timp ce numărul notelor mari este foarte redus comparativ cu Limba română.

Profesorii explică diferența prin natura competențelor evaluate. Dacă la Limba română elevii se pot descurca mai ușor prin competențe de lectură și de exprimare dezvoltate în timp, matematica presupune acumulări succesive și înțelegerea unor mecanisme logice care, odată pierdute, devin greu de recuperat.

Rezultatele simulării confirmă astfel existența unui decalaj major între urban și rural. În colegiile și școlile bune din municipii predomină mediile între 7,00 și 9,00, în timp ce în multe școli rurale elevii se luptă încă pentru a depăși nota 5,00.

Pentru inspectorii școlari și profesori, simularea este o radiografie clară a vulnerabilităților sistemului. Datele indică necesitatea unor intervenții rapide: ore remediale, pregătire diferențiată, recuperarea competențelor de bază și sprijin suplimentar pentru școlile aflate în risc educațional major. Altfel, spun specialiștii, diferențele dintre școlile de elită și cele aflate la limita colapsului educațional vor continua să se adâncească, iar Evaluarea Națională va deveni, pentru sute de elevi, nu un examen al performanței, ci unul al supraviețuirii școlare.