FOTO / Șase eleve de la Pedagogic, la etapa finală a Olimpiadei Naționale de Pedagogie-Psihologie

Șase eleve de la profilul vocațional pedagogic au obținut calificarea în etapa finală a Olimpiadei Naționale de Pedagogie-Psihologie, una dintre cele mai importante competiții dedicate liceelor și colegiilor pedagogice din România.

Astfel, sub coordonarea profesoarei Teodora Băducu s-au calificat Alexandra-Andreea Șovăilă, elevă în clasa a IX-a B, la secțiunea Pedagogie, precum și Iulia-Maria Ghinea, elevă în clasa a XII-a A, la secțiunea Psihologie.

Profesoara Veronica Grozavu a pregătit-o pe Ioana Teodora Ghinea, elevă în clasa a X-a A, participantă la secțiunea Psihologie.

De asemenea, profesoara Cristina Maican le-a coordonat pe elevele Teodora-Florina Ștefan, din clasa a X-a B, la secțiunea Psihologie, Maria Hrițcu, din clasa a XI-a A, la secțiunea Pedagogie, precum și Bianca-Elena Ciobîcă, participantă la secțiunea Psihologie.

Etapa națională a olimpiadei este o competiție  de specialitate, structurată riguros. Olimpiada la care s-au calificat șase eleve de la profilul Vocațional, Pedagogic este Olimpiada Națională de Pedagogie-Psihologie (licee/colegii pedagogice) care este structurată pe două secțiuni: Pedagogie și Psihologie pe fiecare nivel de clase.

Competiția presupune parcurgerea a două probe distincte, menite să evalueze atât cunoștințele teoretice, cât și abilitățile de comunicare și argumentare. Prima etapă, desfășurată în sistem online (evaluare în sistem național) a avut loc pe 28 martie și a fost decisivă pentru accederea în faza finală.

Următoarea etapă, care va stabili ierarhia finală, precizează profesoara Cristina Maican,  se va desfășura sub formă de interviu, între 17 și 19 aprilie la Ploiești, și va oferi participantelor oportunitatea de a-și demonstra competențele într-un context interactiv și aplicat.

Calificarea celor șase eleve reprezintă, pe lângă reușita individuală, și un indicator al calității actului educațional din cadrul profilului pedagogic, evidențiind importanța formării viitorilor specialiști în educație și psihologie.

Teodora-Florina Ștefan, eleva care transformă vulnerabilitatea în motivație pentru a-i ajuta pe ceilalți

Teodora-Florina Ștefan este o elevă pasionată de psihologie care reușește să-și contureze un parcurs impresionant în domeniul socio-uman, participând la Olimpiada de Pedagogie-Psihologie. Povestea ei  începe cu o experiență personală profundă, care i-a schimbat perspectiva asupra vieții.

Interesul pentru studiul comportamentului uman a apărut încă din gimnaziu, într-un moment dificil pentru ea: „În clasa a VII-a am avut o stare de post-depresie și am mers la psihoterapeut, unde am descoperit dorința mea de a ajuta oamenii și de a fi activă în societate”. Această experiență a devenit punctul de plecare al unei motivații puternice, orientate spre înțelegerea și sprijinirea celor din jur.

Și din acest motiv, participarea la olimpiadă nu a fost întâmplătoare. Eleva mărturisește că decizia a venit firesc: „Faptul că îmi doresc să merg mai departe în această arie” a fost principalul impuls. În spatele acestei alegeri se află însă multă muncă și disciplină.

Pregătirea pentru competiție a presupus un efort constant și o abordare profundă a materiei: „Am învățat constant, mi-am structurat materialele de învățare și am căutat să înțeleg conceptele, nu să le memorez mecanic”. Un rol esențial în acest proces l-a avut profesoara sa, Cristina Maican, care i-a fost alături pe tot parcursul studiului.

Cu toate acestea, drumul spre performanță presărat cu obstacole. Cea mai mare provocare a fost gestionarea presiunii. „A existat un nivel constant de stres, mai ales în momentele în care simțeam că trebuie să ating anumite așteptări sau să mă autodepășesc”, spune Teodora. În timpul concursului, emoțiile au devenit copleșitoare: „M-am simțit copleșită și neînțeleasă, am avut stări de rău și multe momente în care am vrut să renunț”. Sprijinul celor apropiați a făcut însă diferența: „Cu ajutorul familiei și al prietenilor am reușit să merg mai departe și să fiu focusată”.

Din punct de vedere academic, eleva este atrasă de teme care explică profunzimea trăirilor umane. „Afectivitatea a fost subiectul meu favorit deoarece mi-a oferit niște răspunsuri legate de comportamentul uman”, afirmă aceasta. Pentru a înțelege conceptele dificile, a folosit metode variate: „Am folosit inteligența artificială pentru a clarifica conceptele mai dificile apoi am completat informațiile prin articole și materiale”, realizând în paralel „propriile scheme și sinteze”.

Viziunea sa asupra psihologiei este una clară și aplicată: „Psihologia are rolul de a explica ceea ce ești, ceea ce faci și de ce faci acele lucruri. Aș putea să o asemăn cu un manual de utilizare al emoțiilor și al minții umane”. În același timp, ea conștientizează complexitatea domeniului, subliniind că acesta „ne poate fi și prieten dar și dușman”.

Printre conceptele care o fascinează se numără mnemotehnicile, pe care le vede ca instrumente practice de învățare: „Arată cât de mult poate fi optimizată memoria prin crearea de acronime, povești sau imagini mentale sugestive”.

Experiența olimpiadei a contribuit la dezvoltarea personală a elevei: „Am învățat să-mi valorific timpul, să identific esența lucrurilor și chiar anumite subiecte m-au ajutat să mă descopăr”. Acest parcurs a devenit pentru ea o etapă de autocunoaștere.

Planurile de viitor ale Teodorei sunt deja bine conturate. Eleva își dorește să urmeze o carieră în psihologie, motivată de propriile trăiri: „Vreau să ajut oamenii ca mine care se simt neînțeleși, lăsați pe dinafară. Fiecare om are nevoie de un sprijin”.

În ultimul timp psihologia a devenit mai accesibilă, schimbarea fiind subliniată și de Teodora: „Psihologia nu mai este considerată un subiect tabu și tot mai mulți oameni fac terapie și au acces la diverse webinare și ședințe compensate”.

Teodora  reușește să își transforme propriile vulnerabilități în resursă pentru a-i sprijini pe ceilalți, demonstrând că performanța academică poate avea la bază ambiția, empatia și, mai ales, dorința autentică de a face bine.

Iulia-Maria Ghinea, eleva care vede psihologia drept „manualul de utilizare” al minții

Iulia-Maria Ghinea, elevă pasionată de psihologie și de pedagogie, și-a construit, în cei patru ani de liceu, un parcurs marcat de rigoare, reflecție și o preocupare constantă pentru înțelegerea comportamentului uman. Interesul său pentru acest domeniu  s-a conturat treptat, atât prin studiul disciplinelor de specialitate, cât și prin experiențele din practica pedagogică. „Am dezvoltat un interes aparte pentru această disciplină, precum și pentru înțelegerea și observarea comportamentului uman”, mărturisește eleva.

Motivația de a aprofunda psihologia a determinat-o să participe la Olimpiada de Pedagogie-Psihologie, competiție pe care o vede ca pe o provocare intelectuală și ca pe o oportunitate de afirmare. „Am fost motivată de dorința de a-mi îmbogăți cunoștințele și de a valorifica această pasiune într-un rezultat deosebit, care să aducă cinste instituției școlare”, explică Maria Ghinea.

Pregătirea pentru olimpiadă nu a fost lipsită de dificultăți. Cea mai mare provocare a fost, după cum afirmă eleva, „acoperirea și aprofundarea întregii materii prevăzute în programa olimpiadei”, un proces care a presupus disciplină și efort susținut. În acest parcurs, rolul profesorilor a fost esențial. Eleva vorbește cu recunoștință despre cele două repere formative: „Doamna profesoară Cristina Maican, prin rigoarea și pasiunea sa pentru psihologie, și doamna profesoară Teodora  Băducu mi-au fost repere fundamentale”. Sub îndrumarea acestora, teoria a căpătat sens practic: „Ambele au reușit să transforme conceptele teoretice în lecții de viață”.

Succesul obținut nu este, în viziunea sa, întâmplător; acesta este rezultatul unui efort constant și al unei pregătiri riguroase. „Succesul a fost rezultatul unui efort susținut, sub îndrumarea atentă a doamnei profesoare Teodora Băducu”, subliniază Maria, adăugând că a studiat cu minuțiozitate materialele de specialitate puse la dispoziție.

Unul dintre subiectele care au captivat-o profund este incluziunea, pe care o consideră „o problematică vitală și extrem de actuală”, definitorie pentru „capacitatea unei societăți de a integra diversitatea și de a oferi șanse egale fiecărui individ”. Această perspectivă reflectă o gândire matură, orientată spre echitate și responsabilitate socială.

Metoda sa de învățare este una structurată și reflexivă. „Am adoptat o strategie integrativă: am făcut apel atât la cunoștințele actuale, cât și la cele dobândite anterior”, explică eleva, evidențiind importanța legăturii dintre teorie și practică. Această abordare i-a permis „o înțelegere mult mai profundă a noțiunilor abstracte”.

În fața presiunii concursului, Maria Ghinea a dovedit autocontrol și maturitate emoțională. „Am privit emoțiile nu ca pe un obstacol, ci ca pe o resursă”, afirmă ea, transformând „adrenalina momentului într-un motor pentru performanță”.

Pentru Iulia-Maria, psihologia depășește granițele unei simple discipline școlare, fiind  un adevărat instrument  de autocunoaștere: „Psihologia este <manualul de utilizare> al propriei minți”. Această viziune se reflectă și în interesul său pentru gândire, concept care o fascinează „prin capacitatea ei incredibilă de a procesa, analiza și rezolva probleme”. În viața de zi cu zi, aplică aceste principii „analizând datele” și „căutând soluții creative”.

Participarea la olimpiadă a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării sale personale. „A fost un catalizator pentru evoluția mea”, spune eleva, care a învățat să își gestioneze emoțiile și să dezvolte „o gândire analitică și structurată”.

Deși pasiunea sa principală este psihologia, Iulia Maria Ghinea își dorește să urmeze o carieră didactică în domeniul matematicii. Alegerea  este fundamentată pe o înțelegere profundă a procesului educațional: „Pentru a preda eficient matematica, trebuie mai întâi să înțelegi cum învață elevul”. În viziunea sa, succesul în educație depinde de echilibrul dintre rigoarea științelor exacte și sensibilitatea psihopedagogică.

Eleva subliniază și importanța empatiei și a înțelegerii: „Este crucial să înțelegem modul de gândire al copiilor și al părinților lor”, considerând că doar astfel poate fi construit „un parteneriat bazat pe respect și eficiență educațională”.Bottom of Form

Ioana  Teodora Ghinea: rigoare, echilibru și o abordare lucidă a performanței

Eleva IoanaTeodora Ghinea are o abordare structurată și conștientă a procesului de învățare, construită direct din experiența sa la psihologie. Interesul pentru acest domeniu a apărut  în urma unui contact direct cu un stil de predare care a stimulat gândirea: „Curiozitatea mea inițială s-a transformat într-o dorință profundă de a înțelege ce se află în spatele acțiunilor umane”.

În competiție, Ioana mizează pe înțelegere și conexiuni logice, nu pe acumulare mecanică a informațiilor. Ea afirmă clar strategia sa: „În loc să învăț mecanic, am încercat să fac conexiuni între capitole”, completând printr-o organizare riguroasă: „Mi-am organizat materia în scheme clare, am învățat în fiecare zi… și am alocat un timp generos repetării”. Pregătirea a fost etapizată, diferențiată în funcție de nivel: „Pentru faza județeană m-am concentrat pe bazele teoretice, iar pentru faza națională am aprofundat studiile de caz și sintezele complexe”.

De asemenea, relația cu profesorii are un rol concret în parcursul său, nu doar motivațional. Ioana subliniază sprijinul primit: „Mi-a ghidat pașii, oferindu-mi materialele necesare și, mai ales, încrederea că pot face față nivelului ridicat de dificultate”.

În timpul competiției, Ioana își gestionează emoțiile printr-o schimbare de perspectivă clar formulată. „M-am gândit că, indiferent de premiul obținut, câștigul real este bagajul de cunoștințe”, spune tânăra. Această raportare reduce presiunea și îi permite să rămână calmă, starea aceasta fiind completată și de un sprijin interior: „Rugăciunea mi-a oferit o stare de liniște și claritate mentală”, mărturisește Ioana.

Interesul ei se concentrează pe procesele cognitive, în special pe gândire, pe care o consideră esențială: „Acest proces cognitiv superior reușește să integreze toate celelalte funcții psihice… pentru a genera idei noi”. În același timp, acordă importanță aplicabilității practice a psihologiei, mai ales prin empatie: „Capacitatea de a <păși în pantofii celuilalt>… poate detensiona orice conflict”.

Experiența olimpiadei este pentru Ioana un exercițiu de formare. „Mi-a șlefuit disciplina personală și capacitatea de sinteză”, afirmă tânăra, care confirmă faptul că acest tip de experiență îi sporește capacitatea de a gestiona simultan mai multe responsabilități.

În ceea ce privește planurile de viitor, Ioana se orientează spre un domeniu diferit. „Mă gândesc mai degrabă la o carieră în zona tehnică, cum ar fi ingineria sau IT-ul”, spune Ioana. Cu toate acestea, ea consideră competențele dobândite transferabile: „în orice domeniu ai lucra, ai nevoie de competențe din psihologie… să înțelegi cum funcționează o echipă și să comunici eficient”.Bottom of Form

Bianca Elena Ciobîcă, eleva pentru care olimpiada este un pas firesc

Bianca Elena Ciobîcă, elevă în clasa a XI-a A, secțiunea Psihologie, și-a descoperit pasiunea pentru psihologie  treptat, pornind de la o curiozitate autentică față de oameni și comportamentele lor. „Încă de la o vârstă fragedă am fost fascinată de oameni, de modul în care gândesc, simt și reacționează în diferite situații”, mărturisește eleva, conturând imaginea unei tinere preocupate constant de înțelegerea celor din jur.

Această fascinație a căpătat direcție în momentul în care a descoperit psihologia ca domeniu: „De când am aflat că există un domeniu dedicat înțelegerii minții și comportamentului uman, am simțit, aproape instinctiv, că acolo mă regăsesc”.

Un rol decisiv în formarea acestei pasiuni l-au avut experiențele timpurii. Crescută în preajma copiilor, datorită profesiei mamei sale, educatoare, Bianca a intrat în contact inclusiv cu copii diagnosticați cu tulburări din spectrul autist. „Comportamentul lor diferit nu m-a speriat, ci dimpotrivă, m-a atras și m-a făcut să îmi doresc să înțeleg mai profund felul în care percep lumea”, spune ea.

Acele momente au devenit puncte de referință și începutul unei căutări. „Dorința de a descoperi mecanismele din spatele comportamentului uman m-a motivat constant și mi-a oferit claritate în alegerea drumului meu”, spune Bianca.

Participarea la Olimpiada de Pedagogie-Psihologie și Socio-umane a venit ca o continuare naturală a acestei pasiuni. „Setea mea de cunoaștere în domeniul psihologiei” este, după cum spune chiar ea, explicația principală. Bianca nu s-a mulțumit cu informațiile de la clasă: „Am simțit nevoia să merg dincolo de ceea ce învăț la clasă și să îmi extind orizonturile”.

Un rol important în parcursul ei l-a avut profesoara de psihologie, Cristina Maican, pe care o descrie drept „un adevărat reper”: „Implicarea și încrederea dumneaei au fost un factor esențial oferindu-mi motivația și încurajarea necesare pentru a-mi depăși limitele”.

Bianca își identifică clar sursele de inspirație. Prima este mama sa: „Prin ea am înțeles cât de importantă este empatia, răbdarea și dorința de a-i înțelege pe ceilalți”. A doua este profesoara de psihologie, cea care „a avut răbdarea și dedicarea de a ni le explica pas cu pas, într-un mod accesibil și captivant”.

Dintre temele studiate, Bianca este atrasă în mod special de teoria atașamentului. „Mi s-a părut deosebit de interesantă deoarece explică modul în care relațiile timpurii influențează dezvoltarea emoțională și comportamentală pe termen lung”, spune eleva.

Ea evocă cu interes și studiul „Strange Situation”, remarcând „modul în care aceste cercetări reușesc să transforme observații aparent simple în concluzii profunde despre natura relațiilor umane”.

Succesul nu vine întâmplător. Bianca și-a construit o metodă proprie de învățare: „Pentru a înțelege cu adevărat un conținut complex, este important să îl descompun în elemente mai simple”. Strategia ei presupune răbdare și analiză: „Încerc să înțeleg fiecare componentă în parte apoi refac întregul”, abordare care o ajută să înțeleagă informațiile în profunzime.

În fața presiunii competiției, eleva adoptă o atitudine matură: „Esențial nu este să evităm aceste stări, ci să le recunoaștem și să le acceptăm”. În momentele dificile, recurge la gesturi simple: „Îmi acord câteva clipe de respiro pentru a-mi recăpăta concentrarea”.

Pentru Bianca, echilibrul emoțional este cheia performanței: „Emoțiile fac parte din experiență, dar nu trebuie să le las să preia controlul”. Ea vede psihologia ca pe un instrument esențial în viața de zi cu zi: „Ne ajută să ne înțelegem mai bine pe noi înșine, dar și pe cei din jurul nostru”. Ea subliniază rolul acesteia în comunicare, gestionarea conflictelor și adaptare.

De asemenea, are o perspectivă matură asupra relației dintre teorie și practică: „Teoria oferă baza; pe de altă parte, practica este cea care aduce teoria la viață”.

Participarea la olimpiadă a contribuit la dezvoltarea sa pe multiple planuri: „M-a ajutat să gândesc critic, să fac conexiuni  și să aplic informațiile în contexte variate”. În același timp, i-a consolidat disciplina și încrederea: „M-a ajutat  să capăt mai multă încredere în propriile forțe”.

Direcția este deja stabilită: „Îmi doresc să urmez o carieră în domeniul psihologiei, deoarece simt că este domeniul care mă reprezintă cel mai bine”. Motivația este una profundă: „Îmi doresc să pot contribui  la bunăstarea oamenilor”.

În viziunea sa, rolul psihologiei în societatea actuală este crucial: „trăim într-un ritm alert, iar psihologia oferă instrumente esențiale pentru a face față acestor provocări”. Ea vede acest domeniu ca pe o resursă accesibilă tuturor: „nu ar trebui privită ca un domeniu accesibil doar specialiștilor”.

Alexandra Șovăilă: „Teoria prinde viață în sala de clasă”

Alexandra Șovăilă își descrie parcursul de pregătire pentru faza județeană și națională ca fiind „o experiență deosebită”, realizată sub îndrumarea profesoarei Teodora Băducu. Ea evidențiază modul de lucru din timpul orelor: „Teoria ne-a fost prezentată sintetic, accentul fiind pus pe înțelegerea fenomenelor, nu pe memorare”, dar și utilizarea unor „metode moderne de predare și evaluare” și a exercițiilor care „încurajau autoeducația”. Acestea au ajutat-o să-și organizeze ideile mult mai clar. Despre profesoara sa, Alexandra mărturisește că „a fost mereu alături de noi cu o atitudine pozitivă și încurajatoare”, disponibilă să explice orice nelămurire, aspect care „a contat enorm pentru încrederea mea”.

Tema care a atras-o cel mai mult este dezvoltarea psihică, pe care o consideră fascinantă prin faptul că oferă răspunsuri despre „cum se formează caracterul unui copil, de ce depinde și cum ne putem raporta corect la el”. Ea subliniază utilitatea practică a acestei teme: „Mă ajută să descifrez comportamentele elevilor și să învăț cum să comunic cu fiecare în parte, respectându-i unicitatea”, mai ales în cadrul orelor de practică observativă, unde „teoria din manuale prinde viață în sala de clasă”.

Referitor la gestionarea emoțiilor în timpul concursului, Alexandra afirmă că acestea sunt inevitabile, însă a încercat să le transforme în energie pozitivă pentru a se putea concentra mai bine. A privit competiția, spune Alexandra, „ca pe o șansă de a vedea cât de mult am evoluat” și de a-și exprima convingerile. Încrederea i-a fost susținută de „o pregătire solidă și sprijinul moral al doamnei profesoare”, care i-au oferit „liniștea necesară pentru a aborda subiectele cu claritate”.

În ceea ce privește viitorul, Alexandra afirmă că își dorește „o carieră în pedagogie”, considerând că aceasta oferă „șansa de a modela viitorul”. Ea își propune să fie „un profesor care nu doar transmite informații dintr-un manual, ci care știe să asculte și să înțeleagă nevoile elevilor săi” și să utilizeze „metode de predare mai prietenoase și interactive”. Obiectivul său este ca elevii „să vină la școală cu drag și curiozitate” și să-și descopere pasiunile, subliniind că succesul, din perspectiva sa, înseamnă „încrederea pe care un copil o va câștiga în propriile forte” sub îndrumarea sa.

Maria Hrițcu, un parcurs construit cu disciplină și sprijinul mentorului

Maria Hrițcu, elevă în clasa a XI-a A, secțiunea Pedagogie, își descrie participarea la Olimpiada de Pedagogie-Psihologie și Socio-umane ca pe un demers personal, ghidat de un obiectiv clar: „Dorința de a-mi testa limitele și de a-mi pune la încercare abilitățile de învățare”. Alegerea de a intra în competiție vine, astfel, dintr-o motivație asumată, orientată spre verificarea propriului potențial.

Pregătirea pentru olimpiadă a început odată cu confruntarea directă cu o disciplină necunoscută: „În clasa a XI-a  am avut de a face cu o disciplină complet nouă”. Ulterior, dificultățile s-au concentrat asupra organizării timpului și a ritmului de lucru: „Îmi pune la încercare abilitățile de gestionare a timpului, astfel încât să nu rămân în urmă cu activitatea la clasă”. În paralel, eleva subliniază efortul constant de învățare: „Capacitatea de a învăța concepte noi și de a le aprofunda pe cele cu care deja sunt familiarizată”.

Un element central în parcursul său este relația cu profesoara de pedagogie. Maria precizează  rolul acesteia: „Persoana care mi-a stârnit curiozitatea în domeniul pedagogiei este cea care îmi predă această materie, doamna profesoară Cristina Maican”, adăugând că aceasta îi este „mentor și sprijin pe tot parcursul acestui drum”. Sub îndrumarea profesoarei, pregătirea pentru etapele competiției a presupus „studierea unui conținut din mai multe surse, abordând mai multe perspective”.

Dintre temele studiate, Maria indică drept relevantă „cea referitoare la conflictul în clasa de elevi și gestionarea acestuia”, motivând alegerea prin caracterul practic al subiectului: „Este evidențiată o latură reală și des întâlnită a procesului de instruire”, care implică direct „abilitățile manageriale ale cadrului didactic”.

Pentru a face față volumului de informații, eleva a apelat la metode concrete de organizare a învățării: „M-am folosit de reprezentări grafice, scheme și hărți conceptuale, astfel încât să pot reține conținuturile vaste”. Strategia indică o abordare structurată, orientată spre sistematizare.

În timpul concursului, experiența emoțională a fost intensă, după cum recunoaște: „Emoțiile în timpul concursului au fost intense”. Cu toate acestea, Maria explică modul în care le-a gestionat: „Am încercat să le transform în ceva pozitiv, constructiv, o modalitate de a mă conecta cu momentul în care mă aflam”.

În urma participării, eleva identifică efecte concrete asupra dezvoltării sale: „M-a ajutat să-mi dezvolt memoria, capacitatea de a învăța mai mult decât de obicei într-un timp scurt”, dar și „să-mi gestionez emoțiile, astfel încât să mă pot concentra asupra momentului”.

Prin urmare, Maria Hritcu este o elevă  care își organizează învățarea prin metode vizuale, lucrează sub îndrumarea directă a unui mentor și își monitorizează evoluția  prin raportare la provocări concrete – de la gestionarea timpului până la controlul emoțiilor în timpul competiției.