FOTO / Documente vechi de peste trei secole, între filele unei cărți ce readuce la viață istoria moșnenilor râmbei

„Casa cu blazoane” din comuna Chiojdu, a Uniunii Arhitecților din România, a găzduit sâmbătă, 14 martie, cel de-al doilea eveniment de lansare a volumului „Documente chiojdene: acte particulare ale moșnenilor râmbei”, semnat de cercetătorul râmnicean Cezar Buterez și cercetătorul prahovean Cristian Mușa.

Evenimentul a adunat membri ai comunității locale, invitați din Capitală, dar mai ales urmași ai familiilor ale căror nume apar în documentele publicate în carte.

Atmosfera lansării a fost una aparte, într-un cadru care a îmbinat cercetarea academică cu spiritul comunitar al locului. „O lansare de carte mai aparte, despre Chiojduri, așezări de moșneni cu o istorie deosebită, cu publicul format din urmașii celor descriși în documente, într-una din cele mai frumoase case din țară”, au remarcat participanții.

Volumul, publicat de Editura Mega și prefațat de cercetătoarea Oana Rizescu de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, reunește documente inedite provenite dintr-o colecție particulară de 84 de acte datate între anii 1578 și 1882. Manuscrisele provin din colecția lui Petre Bejgu, din satul Rotarea, și se referă în special la istoria unei importante cete de moșneni – râmbeii.

Cartea valorifică o varietate de documente istorice: zapise de vânzare, răvașe, jalbe, foi de zestre, adeverințe, chitanțe, învoieli de muncă sau foi de cheltuieli pentru pomeniri. Deși sunt acte administrative sau juridice, ele păstrează numeroase informații despre viața socială și economică a comunității, devenind o sursă importantă pentru cercetări etnografice, sociologice și antropologice.

„După câțiva ani de muncă am reușit să vedem produsul final. O carte la care s-a muncit foarte mult, cu drag”, a spus Cristian Mușa, coautor al lucrării, subliniind că documentele „conservă foarte multe informații folclorice, etnografice, sociologice și antropologice”.

În introducerea volumului se arată că regiunea Chiojdurilor a reprezentat de aproape un secol și jumătate un subiect de interes pentru cercetători. Primele investigații au fost realizate de istoricul Nicolae Iorga, care a încercat să explice originea toponimului „Chiojd” și a susținut ipoteza existenței unei vechi „confederații populare” în zonă, comparabile cu cele din Câmpulung sau Vrancea. Ulterior, studiile istorico-geografice ale lui Constantin C. Giurescu au confirmat vechimea așezărilor, posibil anterioară întemeierii Țării Românești.

Autorii subliniază că publicarea acestor documente demonstrează cât de bogate sunt încă resursele de patrimoniu local. „Terenul ne dovedește că încă este destul de bogat, că lăzile de zestre, podurile caselor, memoria colectivă trebuie <răscolite> la propriu pentru identificarea și întărirea patrimoniului cultural național”, au precizat cercetătorii.

La finalul evenimentului, autorii au adresat mulțumiri celor care au sprijinit apariția volumului, în special colecționarului Petre Bejgu, care a pus la dispoziție documentele și a susținut publicarea cărții. „Autorii transmit un gând de recunoștință și apreciere domnului Petre Bejgu din Rotarea (…) care a oferit cercetătorilor spre documentare această valoroasă colecție de documente și a susținut apariția acestei cărți”, se arată în mesajul lor.