Nu mai puțin de 66 de cazuri de omor din categoria femicidului s-au înregistrat anul trecut în România, iar alte cel puțin 69 de femei au fost la un pas de a fi ucise de partenerii, soții, cumnații sau nepoții lor, vecini sau străini, arată o ultimă analiză realizată de Snoop folosind datele oferite de Ministerul Public. În total, cel puțin135 de cazuri. Specialiștii sunt de părere că femicidul ar fi prevenibil și previzibil doar dacă am avea un instrument de măsurare a riscului de crimă.
Femicidul este uciderea cu intenție a unei femei sau fete. De cele mai multe ori, asemenea acte criminale sunt comise de către partener sau de un bărbat oarecare, ca urmare a unor sentimente de ură sau ca rezultat al inegalităților structurale de gen.
În România, femicidul nu este încă recunoscut drept infracțiune. Abia la începutul lunii februarie, Senatul a votat proiectul de lege privind prevenirea şi combaterea femicidului şi a violenţelor care îl preced.
O hartă a femicidului, publicată în octombrie 2025, de aceeași sursă, arată că în primele nouă luni ale anului precedent, un bărbat a încercat să omoare o femeie la fiecare trei zile. Atunci, în Buzău erau înregistrate doar două cazuri de femicid, arată datele publicate de Snoop. În urma datelor obținute și pe restul anului, situația s-a înrăutățit, iar media a scăzut la mai puțin peste 2,5 zile pentru o tentativă sau crimă. De la începutul anului, în România au avut loc deja șase femicide, cele mai multe în Iași, județul cu cele mai multe tentative în anul 2025.
„Campionii” României la femicid
Anul trecut au fost ucise 66 de femei: partenere de viață, foste partenere, rude de sex feminin, vecine, prietene, străine. În acest număr intră și agresiunile care au avut loc în 2024, dar s-au transformat în omoruri în 2025, după moartea victimei.
Cele mai multe crime au fost înregistrate în Buzău, cinci la număr. În județele Prahova, Brăila și Bacău au avut loc patru crime în 2025, iar în Constanța, Iași și Neamț, câte trei. Astfel, un bărbat din Cochirleanca a fost arestat în februarie anul trecut după ce și-a incendiat mama adoptivă în decembrie 2024; cazul a fost încadrat oficial la omor după ce femeia a decedat la spital. În Săgeata, în octombrie, o femeie de 41 de ani a fost înjunghiată de partenerul său în vârstă de 45 de ani. În luna noiembrie, în Râmnicu Sărat, o femeie de 45 de ani, aflată în scaun rulant, a fost bătută timp de un sfert de oră fără oprire de cei doi bărbați cu care locuia, pentru că nu le-a spus că are nevoie la toaletă și a făcut mizerie în cameră; unul dintre agresori mai fusese condamnat pentru crimă.
Majoritatea crimelor au avut loc în context de violență domestică, de multe ori, repetată, arată sursa citată. Une-
le dintre ele au fost precedate de ordine de protecție ale femeilor. Anul trecut, polițiștii au intervenit în peste 138.000 de cazuri de violență domestică, dar nu știm în câte dintre acestea au fost femei victime.
La numărul de tentative, Iași este pe primul loc, cu nouă astfel de cazuri. Tentativele implică multă violență fizică, lovituri cu pumnii și picioarele sau cu diverse obiecte. În Satu Mare, o femeie a luat foc după ce partenerul ei a aruncat pe ea benzină. Femeia se afla aproape de sobă. A suferit arsuri pe 40% din suprafața corpului.
Cazurile de tentativă nu sunt mereu raportare de femeile care trec prin astfel de agresiuni care le pun în pericol viața. Fie pentru că se tem, fie de rușine, fie pentru că nu au încredere că autoritățile le vor ajuta. Astfel că numărul de cazuri ce pot fi interpretate ca tentative de omor poate fi, de fapt, mai mare.
De ce nu pleacă femeile din preajma agresorilor
În majoritatea situațiilor de femicid sau tentativă de femicid, femeile au fost soții sau partenere (65), foste soții sau foste partenere (15), mame (15) și bunici sau alte rude (9). De altfel, la nivelul Uniunii Europene, cea mai răspândită formă de femicid este cel comis între partenerii intimi, potrivit Institutului European pentru Egalitatea 
de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE).
Dependența emoțională, financiară, sentimentul de vinovăție, prejudecățile de tipul „cum o să te descurci singură?” sau „cum să crească copilul fără tată?”, presiunile familiale sau sociale le împing deseori pe victime să se întoarcă la agresor, chiar și acolo unde au existat violențe de nivelul tentativelor de omor, explică psihoterapeuta Ana Cristina Predescu.
În multe dintre cazuri, procurorii au explicat crima sau tentativa ca fiind provocată de un „conflict spontan”. În altele, procurorii menționează ca motive consumul de alcool sau de droguri, gelozia sau refuzul despărțirii de fosta parteneră ori conflictele anterioare. În multe situații, este o combinație. Consumul de alcool, gelozia, controlul, conflictele preexistente sunt printre factorii de risc principali în cazurile de femicid, arată un raport al Parlamentului European.
Femicidele sau tentativele de femicid nu apar, de regulă, brusc. Ele sunt adesea precedate de amenințări explicite, violență repetată, control psihologic și lipsa empatiei agresorului. Creșterea intensității actelor de violență, divorțul sau separarea, ori discuțiile despre acestea sunt și ele semne de risc. De asemenea, dacă victima are sau nu un copil dintr-o relație anterioară sau dacă este însărcinată.
Legea femicidului, la Camera Deputaților
Senatul a aprobat la începutul lunii februarie proiectul de lege care definește femicidul și urmărește combaterea crimelor împotriva femeilor. Zilele trecute a primit avize favorabile de la o parte dintre comisiile din Camera Deputaților. Ca să intre în vigoare, mai trebuie să fie aprobat de Camera Deputaților, iar apoi – promulgat de președinte.
Proiectul introduce pentru prima dată în legislație definiția femicidului ca fiind „uciderea cu intenţie a unei femei, precum şi moartea unei femei, survenită ca umare a lovirilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte ori a altor infracţiuni săvârşite cu violenţă, indiferent dacă faptele sunt comise de un membru al familiei sau de o terţă parte”. Altfel spus, femicidul este crima împotriva unei femei, indiferent de vârsta ei, motivul faptei și relația acesteia cu agresorul.
Legea mai definește separat femicidul intim, comis de un membru al familiei, non-intim, comis de o persoană pe care victima nu o cunoaște, și femicidul indirect, care se referă la moartea unei femei ca urmare a unor practici de mutilare sau a sinuciderii ei în urma violenței dintre parteneri sau într-un context familial.
Proiectul de lege este asumat de 273 de senatori și deputați de la toate partidele. Dacă va fi adoptat, femicidul va fi pedepsit la fel ca omorul calificat, cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau pe viață, și vine cu circumstanțe agravante pentru o paletă mai largă de cazuri.
Sunt introduse în Codul Penal circumstanțe agravante la omorul calificat: crimele comise de partener, soț, fost partener, fost soț sau cele motivate de gen, de divorț, refuzul căsătoriei sau de răzbunare sunt pedepsite mai dur (acum, pedeapsa este majorată cu o pătrime dacă crima este făcută de un membru de familie); încălcarea ordinului de protecție sau a ordinului de protecție provizoriu se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani (în loc de 6 luni – 5 ani); urmărirea penală începe din oficiu, fără să fie nevoie de o plângere a victimei, dacă agresorul încalcă ordinul de protecție sau ordinul de protecție provizoriu; ea va continua chiar și în cazul în care victima își retrage plângerea; colectarea și publicarea anuală de date statistice privind femicidul, violențele care-l preced și informații despre relația victimă-agresor; protecție pentru copiii rămași în urma crimei și pedepse agravante când violența are loc în prezența lor; introducerea în școli a temelor privind egalitatea de gen și combaterea violenței.
În ultimii zece ani, au fost omorâte 445 de femei de un membru al familiei, în timp ce, în aceeași perioadă, au fost uciși 300 de bărbați de către un membru de familie, potrivit datelor Inspectoratului General al Poliției Române regăsite în expunerea de motive a proiectului de lege privind femicidul. Rata omorurilor cu victime femei înregistrate în România a fost constant mai mare decât media omorurilor cu victime femei la nivelul statelor membre UE, potrivit Eurostat.
Agresorii, obligați să meargă la psiholog
La finalul anului trecut, președintele a promulgat o lege inițiată de deputata PNL Alina Gorghiu care stabilește că plângerea pentru loviri sau alte violenţe nu mai poate fi retrasă dacă agresorul este membru de familie. Statul este obligat să continue ancheta și să evalueze riscul în fiecare caz. De asemenea, ordinul de protecție provizoriu emis de către polițiști nu mai expiră după cinci zile, ci se prelungește automat până la decizia judecătorului în primă instanță.
Legea care schimbă normativele privind ordinul de protecție, adoptată luna trecută, mai stabilește și că agresorii vor fi obligați de instanță să urmeze consiliere psihologică sau psihoterapie. Instanța va putea recomanda și internarea voluntară sau involuntară la psihiatrie.
Diferența cu care vine legea din acest punct de vedere este că judecătorii vor fi obligați să dispună consilierea psihologică pentru agresori, ori psihoterapie sau, după caz, poate recomanda internarea lor la psihiatrie. Dacă este consumator de alcool sau substanțe psihoactive, instanța va putea dispune, cu acordul lui, integrarea într-un program de asistență pentru persoanele consumatoare sau clinică de dezintoxicare sau dezalcoolizare.
