Mai puțin de 20% din locuințele din județ sunt asigurate împotriva dezastrelor naturale

Trei din patru locuințe din România nu au protecție financiară împotriva dezastrelor naturale, potrivit ultimelor declarații făcute de directorul general al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), Nicoleta Radu.

„Avem în România aproximativ 10 milioane de locuinţe, dintre care doar 2,4 milioane au o asigurare obligatorie, o asigurare de bază care le-ar putea proteja împotriva unor evenimente de tip cutremur, alunecări de teren şi inundaţii. Este, desigur, mult prea puţin. Rămân trei case din patru neacoperite de niciun fel de protecţie financiară în faţa unor asemenea evenimente. De aceea, nu încetăm să atragem atenţia tuturor cetăţenilor şi autorităţilor că acest risc, cel mai mare risc al României, trebuie luat în considerare de fiecare dintre noi. Desigur, există o responsabilitate individuală pe care nu trebuie să o ignorăm şi o responsabilitate publică. De regulă, oamenii sunt obişnuiţi ca solidaritatea să însemne că riscul individual, responsabilitatea individuală se poate transfera către comunitate. Ori nu prea este aşa. Cel puţin în situaţia în care suntem acum, într-o cascadă de crize geopolitice şi economice, nu cred că cineva mai poate spera ca responsabilitatea şi riscul individual să mai poată fi preluate de comunitate. De aceea milităm noi, cei de la Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale, pentru conştientizare, pentru creşterea responsabilităţii individuale, pentru că fiecare dintre noi este răspunzător pentru viaţa, pentru bunurile, pentru tot ceea ce crede că este important în viaţa lui”, a menţionat Nicoleta Radu, la vernisajul celei de-a V-a ediţii „ReExpoziţia”.

Oficialul PAID a oferit drept exemplu inundaţiile produse în ultimii ani în mai multe judeţe din ţară, care au afectat mii de locuinţe, însă doar o mică parte dintre acestea erau asigurate.

Există trei riscuri – cutremur, alunecări de teren şi inundaţii – care sunt riscuri majore pentru România şi care sunt cuprinse în hărţile de risc ştiinţific elaborate, a mai spus aceasta. „Nu mai pot fi puse la îndoială. Desigur, percepţia noastră este subiectivă şi emoţională, dar expunerea României este un fapt, este un lucru obiectiv. Această expunere este validată de cercetări ştiinţifice şi de date clare, iar lucrurile nu stau tocmai bine. Expunerea este în continuare foarte ridicată şi va fi mult timp de acum încolo aşa”, a adăugat Nicoleta Radu. Oficialii încearcă să atragă atenția românilor asupra importanței unei protecții financiare, în lipsa căreia șansa de a reconstrui o locuință după un dezastru este foarte mică.

Care este situația la Buzău

Buzăul se numără printre județele care au risc major de catastrofe naturale și, cu toate acestea, numărul asigurărilor obligatorii pentru locuințe este unul mic. Conform ultimelor date PAID, valabile la 31 ianuarie 2026, la nivelul județului Buzău doar 40.609 locuințe au o asigurare obligatorie, gradul de cuprindere fiind de 19,79%.

Pe municipiu stăm mai bine. 15.141 de locuințe sunt asigurate, de unde rezultă un procent de 30.46%. Din punct de vedere procentual, comuna Râmnicelu înregistrează cel mai mare procent al locuințelor cu o asigurare obligatorie, respectiv 44,72%. La polul opus, cel mai mic procent se regăsește în comuna C.A. Rosetti, unde doar 4,91% din totalul locuințelor sunt asigurate. La nivel național, cele mai puține locuințe asigurate se regăsesc în Botoșani, unde procentul este de doar 11,91%.

Principalele riscuri naturale în județul Buzău sunt: cutremurele, inundațiile și viiturile, precum și alunecările de teren. Ultimul cutremur care s-a produs în zona seismică Vrancea a fost înregistrat în dimineața zilei de 5 martie, la ora 06.01 și a avut o magnitudine de 3,3. Seismul s-a produs la 45 km NV de Buzău.

De asemenea, februarie 2026 a fost o lună cu ploi abundente și viituri, în urma cărora au fost blocate drumuri și au fost izolate gospodării. Atunci au fost în vigoare coduri roșii și portocalii.

Anual, România se confruntă cu un fenomen natural din ce în ce mai greu de anticipat şi de combătut: intensificarea inundaţiilor-fulger. Încă din 2006, autorităţile au început să lucreze la o strategie de reducere a efectelor acestor dezastre. Cu toate acestea, defrişările masive sau construcţiile în albiile râurilor, dar şi lipsa de informare a celor expuşi au agravat problema, spun specialiştii.

România este una dintre cele mai vulnerabile țări la catastrofe naturale din UE, având în vedere deficitul de protecție prin asigurări.

Catastrofele naturale și fenomenele meteorologice extreme sunt în creștere în întreaga lume, la fel și pierderile cauzate de acestea, iar România este în topul țărilor europene în ceea ce privește deficitul de protecție prin asigurări, arată un raport al Autorității Europene pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA). România se află pe locul trei, după Grecia și Italia, în topul țărilor care au cel mai mare decalaj actual total al deficitului de protecție pentru catastrofele naturale (NatCat). Acest lucru poate fi explicat prin faptul că aceste țări au pericole ridicate și o penetrare foarte scăzută a asigurărilor, în special pentru cutremure. Pentru România un deficit mare de protecție este și la inundații, care se mai înregistrează pentru Slovenia și Croația.

Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) a organizat miercuri, la Artmark, vernisajul celei de-a V-a ediţii „ReExpoziţia”, competiţia de fotografie dedicată conştientizării impactului dezastrelor naturale asupra locuinţelor şi comunităţilor din România.

Evenimentul, organizat la 49 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, a reunit reprezentanţi ai autorităţilor, ai instituţiilor implicate în gestionarea riscurilor de dezastre şi ai mediului de asigurări, alături de câştigătorii competiţiei din acest an.

Ajunsă la cea de-a cincea ediţie, „ReExpoziţia” a reunit, până în prezent, peste 300 de participanţi din întreaga ţară, numărul înscrierilor crescând de la o ediţie la alta.