La Buzău, în timp ce un copil se naște, două persoane mor

Ultimul an cu spor natural pozitiv (anual) al populaţiei a fost 1991. Din 1992, România a înregistrat, în fiecare an, doar valori negative. În perioada 2020-2025 a fost înregistrat un declin accelerat, fără excepţii lunare. Este printre ţările cu cel mai lung declin demografic. Anul trecut, doar județul Ilfov a reușit să înregistreze un spor pozitiv, în rest în aproape toate județele țării, numărul nașterilor a fost depășit de cel al deceselor.

Conform unei statistici prezentate de organizația neguvernamentală ECOTECA – Colecția de Verde, în anul 2025 numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor în aproape toată țara. Astfel, rata sporului natural este negativă în aproape toate județele. Această rată se calculează în funcție de numărul de născuți (vii și decedați), raportat la 1.000 de locuitori. Cel mai mare declin al populației se înregistrează în județele din sudul țării.

Diferența dintre rata natalității și rata mortalității generale se exprimă în număr de persoane la 1.000 de locuitori, iar Ilfov a înregistrat anul trecut 1,00 persoane/1000 de locuitori. Potrivit studiului, Ilfov este singurul județ în care sporul natural este pozitiv. Diferența între numărul nașterilor și cel al deceselor din Ilfov este mică, de doar 0,27. Experții spun că Ilfovul are spor natural pozitiv deoarece numeroși tineri se mută în județ venind în special din București.

În județele din sudul, sud-vestul și sud-estul țării se înregistrează un declin puternic în ceea ce privește populația. Teleorman are cel mai mare declin natural (- 11, 42), fiind urmat de județele Brăila (−8,76), Hunedoara (−7,79), Olt (−7,26), Mehedinți (−7,21), Caraș-Severin (−7,12) și Buzău (−7,12). În aceste județe se înregistrează un ritm de declin sever, prin comparație cu alte zone ale țării unde valorile negative sunt moderate. Județele Suceava (−0,47), Iași (−0,89) și Bistrița-Năsăud (−0,95) sunt singurele care au un spor negativ sub valoarea de – 1.

Conform informațiilor oferite de Institutul Național de Statistică, pe parcursul anului 2025, în România s-au înregistrat un total de 145.669 de nou-născuți. Astfel că, țara a înregistrat cea mai mică natalitate din ultimii 100 de ani. Cele mai puține nașteri au fost în Tulcea, Mehedinți și Caraș- Severin.

La Buzău în timp ce un copil se naște, două persoane mor

În Buzău, anul trecut au fost înregistrate 2.680 de nașteri, cele mai multe fiind în luna octombrie (328), de altfel, singura lună în care numărul nașterilor a depășit 300. În aceeași perioadă, numărul deceselor înregistrate în județ a fost dublu (5.766), potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Cele mai multe decese au fost înregistrate în luna ianuarie, respectiv 593.

„Ca urmare a emigraţiei externe şi a unor schimbări semnificative în comportamentul reproductiv al cuplurilor, România a înregistrat o diminuare accentuată a numărului anual de născuţi pe parcursul întregii perioade de 35 de ani. Comparativ cu anul 1990, numărul născuţilor-vii înregistraţi în 2024 s-a redus cu 53%, ajungând la doar 149.000 de persoane”, scria săptămâna trecută Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS). El a adăugat că unu din şase copii s-a născut în străinătate în ultimul deceniu. „În perioada 2014–2024, numărul copiilor români născuţi în străinatate a fost de 364.000, reprezentând peste 16% din totalul nou-născuţilor înregistraţi în ţară în acest interval”, mai spune preşedintele INS.

Există în țară maternități sau secții de obstetrică-ginecologie în care nu se naște niciun copil luni întregi, potrivit unei analize realizată de „Ziarul Financiar”. Câteva exemple sunt Maternitatea Balş din Olt (oraş cu 16.000 de locuitori), Spitalul Municipal Urziceni din Ialomiţa (oraş cu 13.000 de locuitori), Spitalul din Zimnicea, Teleorman (12.000 locuitori), unde nu s-a născut niciun copil în 2025. De asemenea, sunt unităţi medicale unde se nasc mai puţin de 20 de copii pe an. În structurile aprobate, aceste spitale au paturi pentru obstetrică-ginecologie. În spitalul din Videle (10.000 locuitori), de exemplu, sunt 25 de paturi şi trei medici, iar la neo-natologie sunt şapte paturi şi un medic. Anul trecut însă, doar 14 copii s-au năs-cut în tot anul, deci circa unu pe lună.

La Buzău, de exemplu, la Spitalul Orășenesc Nehoiu, în anul 2025 au fost înregistrate doar cinci nașteri, mai arată aceeași sursă.

Când dispare predictibilitatea

Paradoxul românesc este că prăbușirea natalității vine într-o perioadă de relativă prosperitate. În ultimii 20 de ani, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare s-a multiplicat de câteva ori. Și totuși, copiii sunt mai puțini decât în anii ’90.

În trecut, locuința era moștenită sau repartizată, munca era prost plătită, dar stabilă, iar familia extinsă funcționa ca plasă de siguranță. Copilul venea înainte ca totul să fie rezolvat. Astăzi, copilul vine după ce rezolvi tot: locuință, două venituri stabile, economii, echilibru emoțional, certitudinea că „poți face față”. Rezultatul este amânarea.

După cum notează oficialii Băncii Naționale a României, „fenomenul de îmbătrânire s-a acutizat, numărul persoanelor vârstnice la 100 persoane tinere crescând la 132,4 în ianuarie 2025 față de 126,8 în urmă cu un an. Vârsta medie a populației a crescut la 42,9 ani, cu 0,4 ani mai mult decât în ianuarie 2024. Reducerea ponderii populației apte de muncă determină un deficit de lucrători calificați, ceea ce afectează negativ productivitatea și capacitatea firmelor de a se extinde”.

Efectele demografice exercită presiuni asupra cheltuielilor cu pensiile, acestea fiind prognozate a depăși 10% din PIB în următorii 30 de ani, în timp ce contribuțiile la sistemul public de pensii  vor scădea până la aproximativ 5,5% din PIB în următorii 15 ani și să se mențină la acest nivel până la finalul orizontului de proiecție (2070).