A văzut lumina tiparului la Editura Editgraph din Buzău o nouă carte închinată lui Grigore Vieru și operei sale. Este o carte pe care o deschizi cu o anumită sfială, ca pe o ușă de biserică veche, știind că dincolo te așteaptă întâlnirea.
Intitulată „Întruchiparea iubirii în opera lui Grigore Vieru”, de autorul ei, Sava Bogasiu – pseudonimul literar al preotului Mihail Milea -, cartea face parte din acea rară categorie de scrieri care nu explică, nu analizează rece, ci, dimpotrivă, mărturisesc, ard încet, cu flacăra aceea curată care luminează fără să mistuie.
Iubirea ca ax ontologic al operei vierene
Nici nu are cum să fie altfel, pentru că autorul nu pornește la drum cu instrumentarul criticii literare obișnuite, ci cu inima, iubirea fiind axul acestei lucrări. Iubirea nu este tratată aici ca simplu motiv liric, ci ca realitate ultimă, ca lege a ființei, ca mod de a fi în lume și înaintea lui Dumnezeu. De aceea, Sava Bogasiu demonstrează cu o convingere aproape contagioasă că la Grigore Vieru iubirea nu este temă, ci mai degrabă destin.
Întruchiparea iubirii în opera lui Grigore Vieru, volum semnat de Sava Bogasiu, este una dintre cele mai ample și profunde lucrări de exegeză dedicate poetului național Grigore Vieru. Cartea se impune ca un eveniment editorial de substanță, atât prin rigoarea demersului interpretativ, cât și prin perspectiva sa spirituală, teologică și identitară.
Prefața academicianului Mihai Cimpoi și metafora „pomului cunoașterii”
Volumul este structurat riguros, în zece capitole tematice, precedate de o prefață semnată de academicianul Mihai Cimpoi, care oferă cititorului cheia interpretativă a întregii lucrări. În viziunea exegetului basarabean, iubirea este asemuită unui „pom al cunoașterii”, ale cărui ramuri se deschid organic spre marile teme ale operei lui Vieru: mama, patria, limba română, natura, femeia, Eminescu, poezia și Dumnezeu. Această metaforă devine nucleul simbolic al cărții, conferindu-i unitate și coerență interioară. Ea este fericit aleasă, pentru că la Vieru avem de-a face cu o cunoaștere care se face prin jertfă, prin lacrimă, prin fidelitate. Ramurile acestui „pom” – mama, patria, limba, poezia, natura, femeia, Eminescu și Dumnezeu –, nu se exclud, nu se concurează, ci se susțin reciproc, așa cum virtuțile nu se anulează și se susțin una pe alta.
Sava Bogasiu valorifică o vastă cultură teologică, biblică și literară, integrând în această valoroasă lucrare în mod firesc citate din Sfânta Scriptură, din teologia patristică și din lirica lui Grigore Vieru, într-un discurs cald, confesiv, dar susținut de o argumentație solidă. Grigore Vieru este prezentat ca poet al sensibilității și al limbii române și ca un mărturisitor al iubirii divine, un poet al jertfei, al credinței și al sacrului, profund marcat de figura mamei, de copilăria rurală și de tradiția creștină.
Mama, patria și limba română – iubiri care se transfigurează
Un loc aparte îl ocupă capitolele dedicate iubirii de mamă, iubirii de patrie și iubirii de limba română, unde autorul evidențiază modul în care aceste iubiri se întrepătrund și se transfigurează reciproc în opera viereană. Limba română apare ca o adevărată „regină”, ca spațiu sacru al identității și al comuniunii spirituale, iar poezia ca formă de rugăciune și act de mărturisire.
Din punct de vedere stilistic, volumul se remarcă printr-un ton solemn, uneori omiletic, dar profund sincer și angajat afectiv. Autorul urmărește o hermeneutică a sensului profund, a trăirii și a valorilor. Din acest motiv, cartea se adresează pe de o parte specialiștilor în literatură, iar pe de altă parte cititorului cultivat, iubitor de poezie și interesat de dimensiunea spirituală a culturii române.
O dedicație cu valoare simbolică: Ana Bejan
Volumul este dedicat Excelenței Sale Ana Bejan, personalitate emblematică a spațiului cultural și spiritual românesc, supranumită pe bună dreptate „Ambasadoarea Limbii Române”. Prin această dedicație, autorul aduce un omagiu activității sale neobosite de promovare a limbii, culturii și identității românești în Basarabia, în special în raionul Soroca, loc încărcat de istorie și simbolism, cunoscut ca „cetatea lui Ștefan cel Mare și Sfânt al Moldovei”.
Ana Bejan este prezentată ca o adevărată slujitoare a limbii române, o apărătoare a credinței, tradiției și demnității identitare, care a contribuit decisiv la înveșnicirea numelui lui Grigore Vieru și la transformarea memoriei poetului într-un reper viu al conștiinței românești de dincolo de Prut. Dedicarea volumului conferă lucrării și o dimensiune simbolică, demonstrând că iubirea analizată în opera lui Vieru se reflectă concret în faptele celor care îi duc mai departe mesajul.
Continuitatea unui demers exegetic matur
Cartea „Întruchiparea iubirii în opera lui Grigore Vieru” reprezintă, totodată, punctul de maturitate al unui demers exegetic început de Sava Bogasiu cu peste un deceniu în urmă. De la volumul „Grigore Vieru, luceafărul de dincolo de Prut al limbii române” – monografie dedicată vieții și operei lui Grigore Vieru – la „Sacrul în poezia lui Grigore Vieru” – studiu privind dimensiunea spirituală și religioasă în lirica poetului -, autorul a construit o adevărată operă de interpretare și mărturisire a creației vierene.
Noua apariție editorială se afirmă ca o lucrare de referință în bibliografia dedicată lui Grigore Vieru, reafirmând actualitatea mesajului său și demonstrând că poezia acestuia rămâne o „liturghie” a limbii române și o mărturie vie a iubirii ca fundament al existenței.
