În funcție de regiunea în care trăiesc, românii au anumite preferințe atunci când vine vorba de țările unde vor să imigreze, arată o analiză a Institutului Național de Statistică.
Conform aceleiași surse, cei din zona Transilvaniei au plecat mai mult în Germania, cu excepția județelor cu populație maghiară mai numeroasă, caz în care Ungaria a fost aleasă țară de destinație. În Bihor, Mureș, Sibiu, Alba, dar și Arad și Timiș, județe din Banat s-a plecat cel mai mult în Germania. În Harghita a fost preferată Ungaria, în timp ce în Covasna oamenii au plecat mai des în Germania, apoi în Ungaria și Italia.
Moldovenii, în schimb, preferă clar Italia. Botoșani, Suceava, Neamț, Iași, Galați, Bacău și Vrancea, în toate aceste județe pe prima poziție a destinației celor care și-au schimbat domiciliul în străinătate se află Italia. Același trend se remarcă și în Tulcea, Buzău și Brăila, în timp ce în zona de sud a României este preferată mai mult Spania. Spre această țară s-a plecat mai mult din Olt, Teleorman și Călărași, potrivit datelor INS.
24,4% dintre românii care au fost „temporar plecați în străinătate” au avut reședința în Italia. 19% au mers în Germania, 12% au fost în Spania, iar 6% au fost în Franța.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a comandat un studiu privind românii stabiliți în diaspora. S-a făcut un eșantion format din 6.699 de respondenți, români cu vârsta de peste 16 ani, cu domiciliul sau reședința în afara României, pentru a afla de ce au plecat, ce au găsit și dacă s-ar reîntoarce acasă.
Românii care au plecat în Italia susțin, conform studiului, că au găsit aici „un stat primitor” și că au găsit aici „drepturi egale cu ale cetățenilor italieni”. În privința unei posibile reîntoarceri în contextul războiului, românii de aici au susținut că „preferă să rămână în Italia”.
În cazul românilor stabiliți în Germania, reiese că principala cauză pentru care au decis să plece a fost reîntregirea familiei. Iar a doua, una economică: au căutat noi oportunități profesionale sau de câștiguri mai ridicate decât în România. Au constatat aici că germanii sunt mai primitori decât sunt percepuți de către români, însă cu toate acestea „românii nu se simt suficient de bine integrați”, potrivit studiului.
În cazul celor care au plecat în Spania au descoperit aici că acesta „este un stat primitor și deschis cu imigranții” și că există „un grad ridicat de respect față de români”.
Conform acestei analize, 38% dintre românii aflați în diaspora și-au declarat intenția de a se reîntoarce în țară, iar ca timp estimat pentru reîntoarcere, acesta ar fi între 5 și 6 ani, cel mai probabil (25%). Al doilea procent de așteptare este de peste 6 ani – 22%.
68% dintre românii din diaspora susțin că trimit bani acasă, iar beneficiari sunt în cel mai mare procent părinții (39%), urmați de copii (23%), partenerul de cuplu (23%) și alte rude (12%). Cei mai mulți, 24%, susțin că s-ar întoarce acasă doar să-și deschidă o afacere. Alții, 22% pentru a îngriji o persoană apropiată, iar alții, 18%, după ce ar strânge bani pentru un bun de valoare, o casă sau o mașină.
82% dintre românii aflați în străinătate sunt angajați, 6% sunt antreprenori, 5% sunt încă la studii, în timp ce 2% sunt pensionari.
Unde au plecat românii: Italia 27,13% Spania 14,36% Marea Britanie 10,61% Germania 9,15% Alte țări 6,96% Republica Moldova 6,66% Franța 3,55% Ungaria 3,18% Statele Unite ale Americii 2,12% Belgia 1,97%.
Deficit cronic de forță de muncă în județul Buzău
Conform aceluiași studiu, în topul preferințelor buzoienilor plecați în străinătate se află Italia, urmată de Germania și de Spania.
Pe de altă parte, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Buzău atrage atenţia cu privire la un deficit cronic de forţă de muncă locală, în situaţia în care tinerii şi muncitorii calificaţi în continuare aleg să lucreze în străinătate, iar importul de forţă de muncă din ţări extracomunitare precum Nepal, India, Bangladesh s-a triplat în anul 2025 faţă de 2024.
Potrivit reprezentanţilor AJOFM Buzău, la nivelul judeţului deficitul de forţă de muncă necalificată şi calificată este din ce în ce mai prezent, în ciuda faptului că numărul locurilor de muncă vacante nu a înregistrat diferenţe majore în anul 2025, raportat la anul 2024. „An de an creşte numărul de tineri care pleacă în străinătate, forţă de muncă tânără ce produce plus valoare în altă parte. De obicei mulţi dintre ei îşi reîntregesc familiile care de zeci de ani sunt în ţările occidentale. Pe de altă parte, forţa de muncă pregătită în şcolile profesionale, şcolile de arte şi meserii sau cele vocaţionale nu ajunge în şomaj. De ce? Pentru că tinerii sunt finanţaţi şi sunt luaţi imediat de către angajatori. O realitate evidentă că şcolile de arte şi meserii trebuie să ocupe un loc mult mai important în programa de învăţământ”, a declarat, pentru „Agerpres”, directorul AJOFM Buzău, Ionel Tociu.
Din datele instituţiei, criza forţei de muncă este accentuată în industriile grele prelucrătoare unde cu dificultate mai pot fi găsiţi pentru a fi angajaţi sudori, strungari, frezori, dar şi în domeniul HoReCa – barmani, bucătari, ospătari -, precum şi în construcţii şi agricultură. Pentru durata anului 2026, instituţia anticipează o menţinere a ratei şomajului în parametrii actuali, în jurul procentului de 4%.
