FOTO / Cum a schimbat voluntariatul viața Teodorei Florina Ștefan de la Pedagogic

Elevă la Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret” din Buzău, Teodora Florina Ștefan se remarcă prin energia și dedicarea sa în voluntariat. Ea îmbină pasiunea pentru educație și psihologie cu dorința de a contribui la dezvoltarea celor din jur. Implicată în proiecte culturale, artistice, educaționale și sociale, Teodora vede voluntariatul ca pe o activitate de timp liber, dar și ca pe un mod de a se descoperi, de a învăța și de a crea legături autentice în comunitate.

Ea împărtășește cu noi primele sale experiențe ca voluntar și povestește despre proiectele care i-au marcat parcursul, despre abilitățile pe care le-a dezvoltat și despre viziunea sa pentru viitor – una în care tinerii au un spațiu dedicat în care să învețe, să experimenteze și să crească armonios. Descoperim astfel cât de implicată este în comunitate, și mai ales felul în care pasiunea, perseverența și empatia o definesc ca viitor cadru didactic și profesionist dedicat oamenilor.

Aceste experiențe de voluntariat au ajutat-o să își contureze  deja drumul profesional. Între provocările adolescenței și dorința de a contribui la dezvoltarea tinerilor, ea visează să creeze un centru în care cei până în 25 de ani să poată învăța și explora teme importante, adesea neabordate în școală. „Nu sunt sigură ce aș vrea să fac, dar știu că mi-ar plăcea să lucrez cu oamenii, chiar dacă pare foarte greu. Îmi place ideea de a interacționa cu toate grupele de vârstă, dar mai ales cu adolescenții, care de multe ori par lăsați pe dinafară și sunt în acea parte a vieții când au de luat decizii importante, dar încă sunt tratați ca niște copii”, mărturisește Teodora.

Tânăra se gândește la mai multe opțiuni: psihologie, învățământ sau științe psihopedagogice. Totuși, visul ei cel mai mare este de a deveni liber profesionist și de a crea un spațiu unde tinerii să participe la webinare, concursuri, ședințe de psihologie și logopedie, cursuri și multe altele. „S-ar discuta subiecte legate de emoții, sentimente, consimțământ, educație sexuală și alte teme importante pe care sistemul educațional nu le poate acoperi suficient”, explică ea.

Dorința de a oferi adolescenților un loc sigur este ceea ce o inspiră cel mai mult. „Îmi amintesc foarte bine perioada dintre 11 și 14 ani, o vârstă la care nu mai ești copil și nu mai poți frecventa locurile pentru copii, dar nici suficient de mare pentru activități de voluntariat, evenimente, precum petreceri sau concerte. La acea vârstă, mulți tineri nu știu unde să meargă sau cum să se implice. Mi-aș dori să creez un loc unde acești copii să se simtă văzuți și apreciați, să poată comunica și să lege prietenii”, spune Teodora.

Calitățile necesare pentru o astfel de meserie sunt multiple. „Empatia este cheia. Trebuie să creezi o conexiune reală cu ei, să le fii alături și să-i ghidezi, ținând cont de trăirile și experiențele fiecăruia. Pe lângă calm, sunt necesare organizare, seriozitate și fermitate, astfel încât toți participanții să se simtă în siguranță și respectați. Comunicarea și adaptabilitatea sunt piloni foarte importanți, mai ales când lucrezi cu minți tinere și sensibile. Și energia face diferența între un simplu coordonator și un adevărat sprijin”, explică tânăra.

Modelul ei de inspirație nu este o singură persoană, ci mai mulți oameni care au influențat-o pozitiv. „Două persoane m-au marcat în mod special: coordonatoarea mea de la BIAF, Alina Mirea, care m-a făcut să-mi doresc să coordonez și să lucrez cu tinerii, și Corina Marinescu, care combină terapia cu joaca, astfel încât copiii merg la ea de drag, fără să simtă că merg la specialist”, povestește Teodora.

Școala și activitățile extracurriculare au jucat un rol esențial în formarea ei. „Participând la orele de practică pedagogică și la proiecte precum activități antibullying sau voluntariat în cadrul after-school-urilor, învăț cum să mă adaptez pentru cei mici, cum să-i sprijin și cum să comunic cu ei. Doamna Cristina Maican, profesor de științe psihopedagogice, ne-a explicat cât de important este să învățăm aceste deprinderi încă din liceu, pentru că atitudinile pe care le dezvoltăm devin parte din caracterul nostru. Astfel, când voi lucra cu tinerii, comportamentul meu nu va fi mimat, ci autentic”, spune ea.

Despre școala sa, Teodora vorbește cu nostalgie și admirație. „Colegiul Național Pedagogic <Spiru Haret> este asemănător unui oraș mic, dar vesel și plin de magie, mai ales în perioadele de sărbătoare. Profesorii sunt apropiați de elevi, empatici și implicați, formând caractere și viitori adulți apți pentru viață. Aceștia nu predau și pleacă, ci formează caractere și viitori adulți apți pentru viață. Observă când un elev are nevoie de ajutor; un astfel de gest l-a făcut profesoara mea de desen, care, când a remarcat că aveam o zi mai puțin bună, a venit să discute cu mine. Aici sunt văzută și ascultată, elevii chiar contează. Școala noastră este deschisă colaborărilor și activităților extracurriculare, precum caravane <ROSPIN> sau proiecte în cadrul after-school-urilor”, povestește ea.

„Școala noastră este specială pentru că are tradiție; are un imn vesel și frumos, o zi de sărbătoare pe 12 decembrie unde toți copiii pot să participe și să-și arate talentele”, spune Teodora care este eleva școlii încă din clasa a cincea. Este profund recunoscătoare profesorilor care au jucat un rol important în formarea ei. „Domnul profesor de istorie, Viorel Gheorghe, m-a învățat să profit de fiecare oportunitate și să particip la evenimente și competiții. Diriginta mea din clasele V-VIII, Alina Elena Codreanu, m-a îndrumat la lecțiile de tango, unde am învățat să apreciez arta și muzica instrumentală, iar această apreciere a fost consolidată și de profesoara mea de muzică din liceu, doamna Manuela Constantin”, spune ea.

„În această școală, bullyingul nu este tolerat, iar angajații se asigură că fiecare clasă este un mediu plăcut și propice dezvoltării tinerilor. Am ales să fac și liceul aici, deoarece este un loc plin de iubire, implicare, devotament și respect, unde jocul și învățătura se împletesc armonios”, adaugă Teodora.

Ea este o elevă cu rezultate remarcabile, a participat de-a lungul anilor la numeroase concursuri și olimpiade, acumulând experiențe valoroase care i-au modelat parcursul școlar și personal.

O primă performanță încă din clasa a IV-a

„Primul concurs la care am participat a fost în clasa a IV-a, Concursul Național de povești și desene <Viața s-a mutat pe internet>, secțiunea desen, unde am obținut premiul întâi”, povestește Teodora. Ulterior, în gimnaziu, ea a participat la două concursuri de istorie, „Patrimoniul Cultural Buzoian și Concursul de Referate” și „Comunicări Științifice la Istorie”, precum și la Olimpiadele de Limbă și Literatură Română și de Literatură ca Abilitate de Viață, la faza județeană.

În clasa a IX-a, Teodora a obținut locul II la Olimpiada de Pedagogie-Psihologie, faza județeană, secțiunea pedagogie, continuând să participe la Olimpiada de Limba și Literatura Română și Olimpiada de Lectură ca Abilitate de Viață, faza județeană.

Rezultatele care reflectă un parcurs constant

Referitor la performanțele sale, Teodora subliniază: „Cele mai bune rezultate ale mele sunt reflectate printr-un parcurs școlar constant. În clasele gimnaziale (V–VIII) am avut medii generale peste 9: 9,84; 9,77; 9,63; 9,71. Anul trecut am fost prima pe clasă cu media 9,81. La Evaluarea Națională am avut media 9,22, cu 9,65 la Limba și Literatura Română. La Olimpiada de Pedagogie-Psihologie, faza județeană, am obținut locul al doilea, cu nota 9,22”.

Cu toate acestea, ea atrage atenția că adevărata valoare nu constă doar în note sau premii: „Rezultatele reflectă doar o evaluare punctată, un moment, nu tot ceea ce înseamnă să înveți și să crești. Pentru mine, rezultatele adevărate se observă în cât de responsabil ești, cum reacționezi la diverse situații, cum te implici în ceea ce faci și cum te porți cu cei din jurul tău”.

Pasiunea pentru psihologie și pedagogie

Teodora vorbește cu entuziasm despre domeniile care o pasionează: „Domeniul care mă pasionează cel mai mult este psihologia, deoarece îmi oferă posibilitatea de a înțelege omul în profunzimea sa. Îmi place să cunosc oamenii cu adevărat, să îi observ și să descopăr ce se află în spatele unui gest, al unei priviri sau al unui zâmbet aparent timid”.

Pedagogia și practica pedagogică sunt, de asemenea, preferatele sale: „Îmi place pedagogia pentru că îmbină mai multe domenii, inclusiv psihologia. Cred că educația nu înseamnă doar predare, ci și empatie, tact, dar și implicare, responsabilitate și sacrificiu. Se spune că educația este o artă, iar educatorul un artist. Prin felul în care este predată, pedagogia a devenit, pentru mine, mai mult decât o materie: este o pasiune!”.

Metode de pregătire și atitudinea în competiții

Teodora mărturisește că nu urmează ritualuri stricte: „Nu am un program special pentru competiții sau vreun ritual specific. Îmi place să învăț din timp, să-mi organizez materia și să nu las nimic pe ultima sută de metri. Când învăț, am nevoie de liniște deplină. Un lucru pe care îl fac mereu înainte de orice competiție sau examen, este să mă rog. Nu este un ritual strict, ci un mod de mulțumire că sunt bine în ziua respectivă”.

Ea mai adaugă: „Cred sincer că oricine poate participa la diverse concursuri și poate obține rezultate, atât timp cât muncește constant și este cu adevărat pasionat de domeniul respectiv”.

Lecții din experiența concursurilor

Participarea la olimpiade și concursuri i-a oferit Teodorei lecții importante: „Am învățat să-mi gestionez emoțiile și să rămân calmă în situații de tensiune. Am descoperit cât de importantă este comunicarea și interacțiunea cu ceilalți participanți, pentru că acest lucru ajută la crearea unui mediu mai relaxat”.

Ea subliniază că experiența contează mai mult decât premiul: „În final, cel mai important lucru este să participi, nu să câștigi. Prima dată când am participat la concursul Patrimoniul Cultural Buzoian, ne-am familiarizat cu cerințele și locația, iar în al doilea an am obținut locul al doilea, fiind deja obișnuite cu modul de desfășurare și scăpând de emoții mai ușor”.

Despre trăirile din timpul competițiilor, Teodora mărturisește: „Când particip la o competiție importantă, sunt foarte recunoscătoare și mândră că am avut șansa să ajung până acolo și să mă pregătesc. Am emoții
mari pentru că îmi e frică să nu mă dezamăgesc pe mine sau pe oamenii care m-au susținut și
m-au îndrumat. Datorită faptului că sunt o fire competitivă, simt mai multă motivație și încredere în mine”.

Planuri și hobby-uri creative

În viitor, Teodora își dorește să dezvolte un hobby care să îmbine creativitatea cu organizarea: „Având în vedere că sunt o persoană foarte creativă și energică, un hobby pe care mi-ar plăcea să-l dezvolt ar fi <craftul educational>. Îmi place să creez lucruri de la zero cu materiale diverse, precum decoruri, machete, jucării. Ce mă atrage foarte mult este că pot să combin partea mea creativă cu partea organizatorică, planificând evenimente pentru copii, serbări, concursuri. Acest hobby mi s-ar potrivi mănușă, luând în calcul profilul meu de învățător-educatoare, latura mea comunicativă, creativă și organizatorică”.

Echilibru între școală și voluntariat

Teodora reușește să îmbine activitățile de voluntariat cu școala, considerând că experiențele se completează reciproc. „Experiența de voluntariat mă ajută, oferindu-mi contexte reale în care pot pune în practică ceea ce învăț la școală. Ambele contribuie la formarea mea ca om, iar eu reușesc să fiu prezentă și activă la școală, dar și implicată în activitățile de voluntariat. Proiectele axate pe lucrul cu copiii se îmbină perfect cu profilul meu liceal de învățător-educatoare. Împletirea dintre ce învăț la liceu și experiențele ca voluntară mă ajută să cresc și să devin mai bună, atât ca elevă și viitor cadru didactic, cât și ca om”, concluzionează Teodora.

Ea se dedică voluntariatului de aproape doi ani: participă la proiecte culturale, educaționale și sportive, contribuind activ la evenimente și programe care influențează pozitiv comunitatea locală. „Sunt implicată în diverse activități de voluntariat pentru că îmi place să contribui prin diverse moduri în comunitatea Buzoiană. Mă implic atât în proiecte culturale și artistice, cât și în activități educaționale sau sportive. Am fost voluntară la evenimente precum 21K, BIAF, Buzău Sound of Jazz sau Ludoteca din Gradină, iar din punct de vedere educațional, particip la programe precum <Împreună prindem curaj!> sau proiecte antibullying”, explică Teodora.

Primii pași în voluntariat

Pasiunea pentru voluntariat a apărut încă din clasa a VII-a, însă abia mai târziu și-a găsit locul în comunitate. „Mi-am dorit să fac voluntariat încă din clasa a VII-a, doar că n-am știut unde să mă înscriu și cu ce ar trebui să încep. Abia anul următor am simțit cu adevărat că vreau să fac parte din comunitatea mea, să schimb ceva și să încerc lucruri noi prin care să mă dezvolt. Doream să devin mai responsabilă, mai empatică și să învăț să colaborez cu cei din jur”, povestește ea.

Primul său contact cu lumea voluntariatului a avut loc la Buzău Sound of Jazz. „Am fost fascinată de munca din spate a unui eveniment, atenția la detalii și ideea de a face parte din ceva atât de frumos și măreț. Am descoperit cât de fascinant este voluntariatul, cum acesta poate deveni un mod de a te descoperi, de a crește și de a crea legături reale cu oamenii”, adaugă Teodora.

Voluntariatul – un stil de viață

Tânăra subliniază că nu urmărește un număr fix de ore, ci participă acolo unde este nevoie. „Deși desfășor activități de voluntariat de aproximativ doi ani, nu pot să mă raportez la un număr de ore pe zi sau săptămână. Dedic cât timp este nevoie și cât simt că pot fi de ajutor. Voluntariatul a devenit un stil de viață pentru mine, nu doar o activitate din timpul liber; fac totul din plăcere”.

Printre experiențele memorabile, Teodora menționează momentul în care a oferit premii la competiția Comic 7B. „La finalul serii am oferit un buchet de flori prezentatoarei, Maria Grundova, o artistă pe care o admiram enorm. Deși pare un gest simplu, pentru mine a însemnat enorm, deoarece a fost prima dată când mi-am dat seama cât de important este un voluntar și că fac parte cu adevărat din acea echipă”, spune ea.

Abilități dezvoltate prin voluntariat

Implicarea în diverse proiecte a ajutat-o pe Teodora să își dezvolte multiple abilități. „Am devenit mult mai organizată, responsabilă și am învățat să lucrez cu copiii. O abilitate importantă pe care mi-am însușit-o este lucrul în echipă. Când eram mică, preferam să lucrez singură, fiind convinsă că lucrurile vor ieși mai bine. Am învățat să ascult părerile celor din jur, să țin cont de bagajul emoțional al fiecăruia și să observ situațiile din mai multe perspective. Toate experiențele m-au ajutat să devin o persoană mai eficientă și optimistă”, explică ea.

Voluntariatul a contribuit, de asemenea, la dezvoltarea abilităților de comunicare, leadership și gândire critică. „Am învățat să sprijin oamenii, să lucrez cu ei, dar și să-mi impun limite. Am realizat că lucrurile nu se petrec mereu așa cum ne dorim, iar capacitatea de a găsi soluții și stăpânirea de sine sunt esențiale”, adaugă Teodora.

Visuri pentru viitor

Tânăra visează să inițieze un centru pentru adolescenți, care să fie un spațiu de dezvoltare personală și socială, cu workshop-uri, activități artistice și recreative. „Scopul proiectului ar fi ca adolescenții să se familiarizeze cu experiențe pregătitoare pentru viața socio-profesională. Centrul ar fi non-profit, iar voluntarii ar putea fi atât adolescenți, cât și adulți care își doresc să înțeleagă mai bine ideile inovatoare ale tinerilor”, explică ea.

Pentru Teodora, investiția în tineri nu este doar o dorință personală, ci și o misiune. „Cred că investiția în tineri înseamnă o societate mai închegată, unită și un viitor care sună mai bine, de aici dorința mea de a contribui la formarea lor”, concluzionează tânăra.