Fondatorul Corului „Lyra”, profesorul Ștefan Stănescu, a plecat să colinde cu îngerii

Omul care a făcut să vibreze muzica la Buzău timp de peste jumătate de secol, profesorul Ștefan Stănescu, a plecat astăzi – la vârsta de 87 de ani împliniți în octombrie -, să colinde și cu îngerii. Fondator și dirijor al Corului de cameră „Lyra”, profesorul Stănescu s-a stins din viață în secția ATI a Spitalului Județean, după o luptă discretă cu boala. Și a plecat așa cum a trăit: cu modestie, cu calm și cu demnitate. Dispariția sa înseamnă pentru comunitatea buzoiană sfârșitul unei prezențe care a modelat, constant și precis, muzica și educația. Nu a căutat spectaculosul sau aplauzele, ci eficiența, rigurozitatea și stabilitatea actului artistic.
Absolvent al Facultății de Teologie și al Conservatorului „Ciprian Porumbescu”, Ștefan Stănescu a ales să se dedice profesoratului. A predat muzica la Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret” din Buzău, unde a format generații de elevi. A fost diriginte, metodist și autor de culegeri de cântece pentru școlari, contribuind la instruirea tehnică și în același timp la formarea „gustului muzical” și a disciplinei.
În 1973 a fondat corul de cameră „Lyra”, pe care l-a condus timp de peste cinci decenii. Activitatea corului a fost continuă și consecventă: repetiții, concerte, participări la festivaluri naționale și internaționale în Franța, Elveția, Austria, Grecia, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Republica Moldova, Portugalia, Macedonia și Italia. Prin aceste turnee, Stănescu nu urmărea celebritatea, ci transmiterea riguroasă a unei tradiții și cultivarea responsabilității în interpretare.
Dar ceea ce rămâne de neuitat în urma sa nu sunt trofeele, ci felul în care a știut să construiască relații cu oamenii. Elevi, colegi, membri ai corului, toți au beneficiat de un pedagog care îmbina așteptările riguroase cu răbdarea și empatia. Muzica, pentru el, era și un mijloc de formare a caracterului.
Om al detaliului și al discretiei, Stănescu a trăit cu aceeași consecvență și în viața personală. A iubit familia, a respectat prietenii și a fost prezent pentru fiecare elev sau coleg care avea nevoie de sfatul său. Prin întreaga sa activitate, a lăsat o amprentă durabilă asupra vieții culturale a Buzăului și asupra zecilor de generații pe care le-a format.
Lecția vieții sale rămâne: dedicarea, rigoarea și discreția pot construi performanță și valoare.



