Ștefăniță Avrămescu, candidatul așa-zișilor suveraniști buzoieni pentru funcția de președinte al Consiliului Județean, poate dovedi cu documente de stare civilă că este buzoian. Chiar dacă și-a asumat observațiile din taberele contracandidaților că nu a prea reprezentat județul Buzău în cam toată activitatea sa profesională, doar cu un buletin și un certificat de naștere nu poate acoperi, din punct de vedere electoral, (ne)apartenența (ca participare) la activitățile comunității județene, pentru că cel puțin în ultimii 20 de ani și-a folosit abilitățile profesionale, ca bugetar, în alte administrații, nu pentru cea căreia acum îi solicită, prin intermediul electoratului, o funcție cheie – președintele Instituției Consiliului Județean.
Conștient de poziția dezavantajată la startul campaniei electorale, Avrămescu, din proprie inițiativă sau la sfatul echipei, a încercat să ia ochii electoratului prin asumarea directă a unor imagini deja confecționate și inoculate în mintea unor grupuri importante de buzoieni, care sunt implicați în activități economice generatoare de profit, ca afacere în sine, dar și renume în context județean, național, sau internațional.
Odată cu reactivarea Camerei de Comerț și Industrie, la Buzău s-a declanșat inclusiv o acțiune reparatorie, în plan moral, în sensul afirmării economiei locale, cu vârfurile pe fiecare segment de activitate. La inițiativa Camerei de Comerț și Agricultură Buzău, autoritățile publice și organizații neguvernamentale au convenit ca Buzăul să fie promovat prin sloganul „Fabricat în Buzău”, primele demersuri în acest sens prinzând contur chiar înainte de anul 2000. De atunci, multe produse fabricate la Buzău au primit recunoaștere (certificare) la nivel național și internațional, de altfel, un proces care menține o anume efervescență în mediile de afaceri buzoiene, indiferent că vorbim despre inițiative dezvoltate pe segmentul rezervat industriilor, în turism sau agricultură.
Demersul politicianist al candidatului AUR și al echipei sale de la Buzău nu vizează, așa cum a fost conceput, identificarea de produse fabricate la Buzău, indiferent de zona de dezvoltare a afacerii; mai mult, nici pe departe nu sprijină întreprinzătorul ci, pur și simplu, apropie un termen personal de imaginea deja existentă în subconștientul unei bune părți din electorat, cu speranța câștigului la urne. Avrămescu spune că va susține „crearea brandului <Produs în Buzău> și realizarea, la nivelul Consiliului Județean, a unei direcții speciale care să ofere consultanță gratuită producătorilor, acces la fonduri europene, promovare națională și internațională, sprijin logistic pentru că asta au nevoie oamenii, dar și demararea procedurilor necesare pentru certificarea unitară a produselor buzoiene, parteneriat cu retailerii, pensiunile, restaurantele și hotelurile”.
Dincolo de faptul că Avrămescu, prins în capcana jocurilor electorale, calcă în picioare întreprinzătorii și instituțiile publice buzoiene implicate în susținerea interesului economic local sub sloganul „Fabricat în Buzău”, el insultă chiar inteligența electorilor buzoieni când spune că instituția Consiliului Județean Buzău nu este interesată de susținerea anumitor sectoare din economia județului. Într-adevăr, Instituția Consiliului Județean nu poate da sfaturi în materie de afaceri, pentru că și la Buzău există alte instituții cu un astfel de specific, dezvoltate, de regulă, pe zona organizațiilor neguvernamentale. În schimb, Consiliul Județean Buzău a fost și este partener în organizarea și susținerea multor evenimente, din toate zonele economice ale județului. Cât despre conceptul de „certificare unitară”, propus de candidatul AUR, o astfel de abordare a fost abandonată odată cu evenimentele de la 1989, până atunci, cum bine se știe, orice obiectiv, în special pe zona turistică, sau gastroalimentară, era obligat să se alinieze la standarde unice, dictate la nivel central.
Prezentăm, mai jos, mesajul candidatului AUR, Ștefăniță Avrămescu, cu conținut plagiat: „Astăzi prezint primul pas din proiectul <Produs în Buzău!>: logo-ul care ar trebui să se regăsească pe toate produsele din județul nostru. În această campanie am venit în fața buzoienilor cu o propunere: <Produs în Buzău>. Un brand economic care să unească județul. <Produs în Buzău> nu este doar un slogan și niște cuvinte înșirate pe o pancartă. Nu. Este o strategie economică pentru județul Buzău. Buzăul, cine nu cunoaște acest lucru, are livezi, are podgorii, are miere recunoscută la nivel internațional, are legume și tradiții gastronomice. Are tot ce îi trebuie pentru a crea un brand local puternic. Ce nu am avut până acum la nivelul județului Buzău? Nu am avut o administrație care să creadă în produsele noastre, care să creadă în tradiția locului, care să cunoască ceea ce produce județul Buzău. Pentru că lor nu le-a păsat! Voi susține crearea brandului <Produs în Buzău> și realizarea, la nivelul Consiliului Județean, a unei direcții speciale care să ofere consultanță gratuită producătorilor, acces la fonduri europene, promovare națională și internațională, sprijin logistic pentru că asta au nevoie oamenii, dar și demararea procedurilor necesare pentru certificarea unitară a produselor buzoiene, parteneriat cu retailerii, pensiunile, restaurantele și hotelurile”.
