Pe 30 noiembrie, este celebrat Sfântul Apostol Andrei, considerat „cel dintâi chemat” de Hristos și patronul spiritual al țării noastre. Ziua sa este marcată atât de sărbătoarea religioasă, cât și de tradiții populare încă vii în întreaga țară.
Sfântul Andrei a adus Evanghelia în ținuturile românești și a rămas în memoria creștinilor ca primul apostol care l-a urmat pe Hristos. În tradiția populară, el este și patronul lupilor, iar ziua sa era asociată cu reguli și superstiții menite să protejeze oamenii și animalele de ghinion.
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Sfântul Andrei este punerea grâului la încolțit. În noaptea de 29 spre 30 noiembrie, oamenii seamănă boabe de grâu în farfurii sau ghivece cu vată sau pământ. Felul în care grâul va încolți până la finalul anului este interpretat ca un semn al belșugului și sănătății: un grâu verde și des aduce noroc și spor în gospodărie, iar firele rare sau firave sunt privite ca avertisment pentru un an mai cumpătat.
„Omul al cărui grâu va crește frumos va fi sănătos și norocos în tot anul care vine”, explică sociologul Ciprian Vocilă, de la Muzeul Național al Țăranului Român. Ritualul are și o puternică dimensiune simbolică. Grâul este văzut în cultura tradițională românească ca un simbol al vieții, renașterii și binecuvântării. Noaptea de 29 spre 30 noiembrie marchează trecerea dintre toamnă și iarnă, iar gestul punerii grâului la încolțit reprezintă speranță și înnoire.
Sărbătoarea Sfântului Andrei marchează, astfel, începutul sezonului tradițiilor de iarnă, fiind respectată și astăzi atât în mediul rural, cât și în cel urban.
