Așa cum OPINIA a mai scris recent, organizația județeană a Partidului Național Liberal a înregistrat, în această toamnă, o premieră a istoriei sale de după decembrie 1989. Pentru prima oară în ultimii 35 de ani, PNL Buzău nu a fost capabil să nominalizeze un candidat propriu la președinția Consiliului Județean în vederea alegerilor locale parțiale din 7 decembrie, preferând să susțină, împreună cu organizația județeană a Uniunii Salvați România, un așa-zis independent, fost lider al USR Buzău, ajuns în acest partid pe filiera PLUS.
După cum a recunoscut însuși președintele organizației județene a acestei formațiuni politice, deputatul Adrian Mocanu, dacă ar fi ieșit cu un candidat în bătălia electorală pentru Consiliul Județean, PNL Buzău ar fi „sacrificat un coleg fără șanse reale”. În acest fel, Mocanu capitulează în fața unui șir de insuccese electorale înregistrate de organizația liberală buzoiană de când el se află la conducerea acesteia. Iar faptul că un politician precum Mocanu garantează pentru candidatul comun PNL-USR, omul de afaceri Mihai Moraru, seamănă foarte bine cu povestea sacului și a petecului.
În primul rând, pentru că un garant politic precum Mocanu numai bine nu face unui candidat la orice fel de demnitate, politică ori administrativă. Aceasta pentru că Mocanu este însăși definiția traseismului politic – una dintre tarele politicii românești de după 1989 -, deținând chiar și un record postdecembrist în materie. Partidul Național Liberal este doar încă o formațiune politică în panoplia migrației pe care Mocanu o practică încă de la apariția sa pe scena politică buzoiană. PSD-UNPR-PSD-PSRo-PMP-ALDE-PMP-PNL este traseul politic de până acum al lui Mocanu, la care se poate adăuga un episod neclar, privind o tentativă de preluare a organizației AUR Buzău.
Astfel, în județul Buzău – care a dat politicii și parlamentarismului românesc interbelice nume precum Grigore Constantinescu Monteoru, Nicu Constantinescu, Eustațiu și Vasile Cristoforeanu, Spiru Haret (buzoian prin căsătorie) și Constantin Anghelescu – port-drapelul liberalismul este Adrian Mocanu, care pune capac suitei politicienilor de mucava izvorâți din organizația buzoiană după 1990, începând cu „savantul” cu simpatii legionare Mihail Bălănescu (discipol al omului de știință „verde” Horia Hulubei) și terminând cu specimene corupte precum Cristinel Bîgiu ori vânători de sinecuri precum Gabriel Avrămescu.
Cu firma la un pas de faliment
Gigi MANOLE
Mihai Răzvan Moraru, candidatul liberalilor și useriștilor la președinția Consiliului Județean, este fondatorul Agro-Est Muntenia, o companie care are sediul social în satul Cioranca, comuna Movila Banului, fondată în anul 2009. În înscrisurile oficiale, compania apare ca fiind administrată prin societatea AEM AGRIGREEN HOLDING SRL.
Moraru și-a lansat campania pentru fotoliul de la Consiliul Județean prezentând o carte de vizită curată, a unui om de afaceri de succes, nu doar în zona Buzăului, ci în toată regiunea provinciei istorice Muntenia. El se prezintă ca unul dintre jucătorii importanți pe piaţa inputurilor agricole, compania sa oferind o gamă completă de produse pentru fermieri: de la produse pentru protecţia plantelor şi îngrăşăminte, până la biostimulatori, tratamente pentru seminţe şi soluţii pentru toate tipurile de culturi şi probleme tehnologice. Faptul că de curând a participat la evenimentul organizat de Camera de Comerț Buzău sub genericul Topul Firmelor, nu ar putea face altceva decât să certifice prezentarea tehnică.
Numai că realitatea oferită de cifre și date contabile, despre care candidatul Moraru nu ar prea dori să dea explicații, conferă o imagine de moment necoafată electoral: „Deşi a raportat constant profit anual, iar pentru 2024 bilanţul nu a fost încă depus, rezultatele financiare din 2023 arată un paradox: profit net record de 4.837.294 lei şi o cifră de afaceri de 140.205.963 lei, dar cu datorii totale de 99.726.643 lei – un nivel fără precedent. La finalul anului trecut, compania avea 66 de angajaţi şi active circulante în valoare de 80.048.750 lei, din care creanţele reprezentau 39.781.716 lei, iar stocurile – 39.660.201 lei”, arăta ziarul Bursa într-un material de presă publicat în primăvara acestui an. Cu datorii de aproape 100 de milioane de lei, adică 1.000 de miliarde de lei vechi(!), la finalul anului 2023, Mihai Răzvan Moraru a apelat la un procedeu judiciar, solicitând Tribunalului de la Buzău deschiderea procedurii de concordat preventiv.
Un concordat preventiv este o procedură juridică prin care o companie aflată în dificultate financiară negociază un plan de restructurare cu creditorii săi pentru a evita insolvența. Această procedură este aprobată de un judecător-sindic, care supraveghează implementarea planului și oferă protecție împotriva acțiunilor creditorilor în timpul procesului de redresare. Conform aceleiași surse, un termen în dosarul de concordat a fost stabilit în luna iunie a acestui an, foarte probabil ca acesta să fi fost amânat, din cauza protestelor judecătorilor, la care s-a renunțat abia la începutul toamnei.
Candidatul comun al liberalilor și useriștilor pretinde că ar ști să managerieze programe și proiecte cu impact la nivel de județ, dar nu a putut anticipa o sincopă în propria afacere. De altfel, folosind drept sursă chiar blogul personal al lui Mihai Răzvan Moraru, descoperim că acesta chiar și-a recunoscut greșelile în fața colaboratorilor, fermieri sau furnizori, apreciind că „falimentul nu vine ca o surpriză, el vine natural, după mai multe decizii greșite”, observația fiind notată într-un jurnal de campanie.
