Decesul tragic al medicului buzoian Ștefania Szabo, directorul medical al Spitalului Județean de Urgență, a adus în discuția opiniei publice nu doar vulnerabilitățile sistemului medical care fac ca medicii „din prima linie” să clacheze fizic și emoțional, ci și cât sunt aceștia de expuși manifestărilor de ură și amenințărilor pe care le primesc în special în zona online, dar și direct, din partea pacienților și a aparținătorilor. Și corpul sanitar nu este singurul în această situație; au parte de asemenea tratamente oameni care lucrează în diverse domenii și care, prin natura meseriei lor, sunt vizibili pentru un număr mai mare sau mai mic de cetățeni predispuși la manifestări de ură. De la cadre didactice și polițiști, la salvatori de orice fel sau magistrați, până la politicieni și, de ce nu, reprezentanți ai mass-media, toți aceștia își iau, uneori zilnic, porția de ură din partea atotștiutorilor și „judecătorilor” din spatele tastaturilor și ecranelor izvorâtoare de hate. Iar tensiunea provocată de șuvoaiele de hate, poate avea, uneori, consecințe incalculabile.
Indiferent ce vor arăta expertizele și ancheta privitoare la decesul medicului Ștefania Szabo, un lucru este cert: la dispariția sa nedreaptă a contribuit, într-o măsură pe care nu o vom ști niciodată, valul de ură care s-a revărsat asupra ei în preziua morții ei. Să ne amintim că, lunea trecută, ea a fost nevoită să răspundă, în numele Spitalului Județean, unor acuzații venite din partea unei mame care a considerat că micuța sa nu a beneficiat de suficientă atenție medicală și de empatie din partea medicilor și asistentelor de la Unitatea de Primiri Urgențe. Subiectul era deja rostogolit în presă și pe rețele de socializare de trei zile, iar întreaga ură s-a revărsat, după declarațiile oficiale, asupra Ștefaniei Szabo. În noaptea care a urmat, ea a decedat în timp ce se afla în camera de gardă a spitalului.
Precum Ștefania Szabo – care nu a fost scutită de ura unor internauți nici măcar după moarte – au fost și vor fi sute, poate mii de oameni din diverse domenii de activitate care, zilnic, își iau doza de hate în special din mediul online. Și culmea este că acești oameni care devin ținta găleților cu lături revărsate din neantul internetului sunt tocmai cei care își fac treaba cu pasiune și cu dăruire, și mai puțin, sau deloc, cei care consideră serviciul un loc călduț care le asigură o stare de „dolce far niente”.
Am asistat, în zilele care s-au scurs de la decesul Ștefaniei Szabo la nenumărate luări de poziție, mai ales din partea reprezentanților corpului medical, care au atras atenția, în mod justificat, asupra pericolului pe care îl reprezintă expunerea la asemenea manifestări de ură.
Și, așa cum afirmam mai sus, nu doar angajații din sistemul medical sunt victime constante ale urii provenite în special din mediul online. Cadre didactice, polițiști, magistrați, salvatori, reprezentanți ai autorităților publice, sportivi, funcționari publici, oameni politici – de la parlamentari la consilieri locali ori membri simpli de partid -, jurnaliști sunt numai câteva dintre categoriile cele mai vizibile care „beneficiază” din plin, unii chiar zilnic, de doze de hate.
Moartea nedreaptă a Ștefaniei Szabo arată încă o dată, din nefericire printr-o întâmplare tragică, că a venit momentul ca oamenii conștienți din această țară să facă ceva în sensul temperării fenomenului care a devenit, alături de multe altele, o adevărată plagă a societății românești. Iar acest lucru nu se poate face doar prin luări de poziție mai mult sau mai puțin oficiale ori prin postări, lamentări și constatări filosofice pe rețelele sociale, ci prin acțiune concretă.
În acest sens, OPINIA lansează o provocare societății civile, clasei politice și tuturor celor de bună-credință, să se mobilizeze și să pună la punct un proiect de act normativ pe care să îl promoveze în Legislativ, act care să descurajeze și să sancționeze drastic orice manifestare de ură împotriva tuturor celor care pot fi expuși unor asemenea manifestări. Precedente există în acest sens, de la Legea Anastasia și până la recent promovatul proiect de lege al femicidului.
De asemenea, este un bun prilej al reprezentanților respectivelor categorii să dezbată și cele mai frecvente cauze, din interiorul profesiilor lor, care generează respectivele valuri de ură și pe care, tot prin demersuri legislative, le-ar putea elimina.
În condițiile în care acest demers ar căpăta contur și, ulterior, finalitate, numele Ștefaniei Szabo ar putea deveni un simbol al tuturor românilor care vor fi apărați de o lege dreaptă de tot ce înseamnă ură și amenințare în legătură cu exercitarea cu bună-credință a profesiei. Și astfel, medicul buzoian ar putea rămâne în conștiința colectivă nu doar prin tragismul dispariției sale, ci și printr-o viitoare „Lege Ștefania”.
Ce este Legea Anastasia
Anastasia, o fetiță de 4 ani, se juca împreună cu mai mulți copii în apropierea casei sale din localitatea Sticlăria, județul Iași. Era 1 iunie 2022, Ziua Copilului. La 18.37, Anastasia a alergat să traverseze strada prin spatele unui autoturism taxi parcat pe sensul opus de mers. A ieșit în stradă în momentul în care mașina condusă de o femeie de 28 de ani a lovit-o pe copilă. Șoferița nu deținea permis de conducere pentru nicio categorie, ea făcuse doar niște cursuri auto în Suedia și se îndrepta spre locuința unei rude, pentru că avusese loc un eveniment dramatic în propria ei familie. Anastasia a murit în urma impactului.
Legea Anastasia spune că cei care se urcă la volan sub influența alcoolului sau a drogurilor ori fără permis de conducere și fac accidente mortale ajung direct la închisoare. Inițiată de senatorul PSD Robert Cazanciuc şi senatorul PNL Daniel Fenechiu, actul normativ a fost denumit astfel în memoria Anastasiei, fetiţa de 4 ani.
