Până pe 8 februarie 2026, publicul este invitat la Muzeul de Etnografie „Vergu-Mănăilă” să descopere expoziția „Satul românesc și tragedia colectivizării”, un proiect comun al Muzeului Județean Buzău și al Muzeului Ororilor Comunismului în România (MOCR).
O pagină dureroasă, dar esențială, din istoria recentă a României este adusă astfel în fața vizitatorilor. „Expoziția oferă o perspectivă profundă asupra dramei colectivizării, asupra pierderilor suferite de comunitățile rurale și a rezistenței lor prin credință, tradiție și identitate”, spune directorul Muzeului Județean, Daniel Costache.
Recuperarea memoriei satului
Directorul Muzeului Județean, Daniel Costache, explică importanța acestei inițiative culturale printr-o observație care dă sens întregului demers: „Expoziția acelei etape de tragedie prin care a trecut satul românesc este, de fapt, o formă de recuperare a memoriei colective. O reconstituire a demnității și a spiritului comunităților rurale, care au știut să reziste prin meșteșug, prin credință și prin imagine”.
El subliniază că, în ultimii ani, pe teritoriul județului Buzău au apărut „multe centre culturale și asociații care promovează satul românesc; unele o fac alterând ideea de tradiție, altele o fac bine”. Tocmai de aceea, spune Costache, Muzeul Județean a ales „să încurajeze inițiativele bune” și să recunoască, prin gesturi publice și simbolice, pe aceia care păstrează autenticitatea și spiritul tradiției. Un prim pas a fost făcut prin acordarea unor Diplome de excelență pentru păstrătorii autenticului. Astfel, în cadrul „Zilelor Satului Românesc”, Muzeul Județean Buzău a acordat Diplome de Excelență instituțiilor și asociațiilor care „în mod real cultivă tradiția românească plecând de la meșteșuguri tradiționale până la acțiuni de recuperare a memoriei satului prin fotografii”. Distincțiile au revenit următoarelor entități culturale de pe raza județului: Centrul Județean de Cultură și Artă Buzău, Centrul Cultural Tisău, Centrul Cultural Aluniș, Asociația Meșterilor Populari și Artiștilor Buzău și Asociația Zestrea Bisoceană. „Sunt inițiative pe teritoriul județului, unele plecate din zona privată, altele din zona instituțională, care în mod real cultivă tradiția românească”, a subliniat directorul muzeului.
Lecția de la Tisău: o comunitate vie
Unul dintre exemplele cele mai emoționante de activare a memoriei rurale vine de la Centrul Cultural Tisău. „Am plecat pe la ora 16.00 de acasă împreună cu familia, cu gând că vom gusta momentul, ni-l însușim și apoi plecăm. Am plecat înapoi spre casă la ora 22.00. Chiar dacă spațiul era mic au fost multe activități. Comunitatea era strânsă și unită. Eu am avut de învățat de acolo”, mărturisește directorul Daniel Costache.
Erau foarte multe fotografii expuse, copii după imagini de familie, care au devenit o adevărată arhivă a memoriei afective a satului. În noianul acela de fotografii de epocă, directorul Muzeului Județean a făcut o constatare a unei situații mai puțin cunoscute: „Porțile Mănăstirii Bradu erau locul <instagramabil> din anii 1920. Jumătate din sat avea acolo fotografii de nuntă, de botez. Când cineva își cumpăra o motocicletă și apoi o mașină, făcea poze la mănăstirea Bradu”. Observațiile i-au fost confirmate pe loc de întâlnirea cu o săteancă la vreo 60-70 de ani, care a recunoscut între fotografiile expuse o imagine a propriei familii. „Era o doamnă de 60-70 de ani care spunea uimită: <Asta e poză cu tăticu… Eu nu aveam nicio poză cu tăticu>, spunea aceasta. A recunoscut: <Acesta este tata!> Este un lucru extraordinar de recuperare a memoriei oamenilor”, povestește directorul Muzeului Județean.
Ateliere, cultură vie și public fidel
Muzeul Județean Buzău continuă să fie un spațiu viu al tradiției pe toată perioada anului, nu numai la astfel de evenimente dedicate satului, cum este cel de la Muzeul de Etnografie. Un exemplu este programul său constant de ateliere și colaborări. „Prin ianuarie-februarie noi lansăm programul atelierelor în parteneriat cu AMPA pe tot anul. În martie nu mai sunt locuri pentru atelierele din decembrie”, spune directorul Costache. Toate costurile atelierelor sunt suportate de Muzeul Județean, ceea ce nu simplifică lucrurile dar, spune directorul, „este un program care costă, dar dorim să fidelizăm publicul”. Și cam asta s-a întâmplat pentru că, cifrele arată că anul trecut, muzeul a înregistrat 40.656 de vizitatori la sediile sale, fără vizitatorii de la tabăra Măgura și fără cei care au trecut pragul Museum Bus.
Pentru Daniel Costache, rolul muzeului este acela de a depăși granițele unei simple instituții de conservare: „Muzeul trebuie să ofere stare culturală de bine, să fie complex, să fie prezent în societate, să ofere și informație istorică, artistică și etnografică. Trebuie să încurajeze tinerii artiști”.
În ceea ce privește spiritul satului, temelia identității noastre, el se regăsește în multe evenimente dedicate tradiției și nu numai. Unul dintre ele este și această expoziție „Satul românesc și tragedia colectivizării” de la Muzeul de Etnografie „Vergu Mănăilă”, parte a Muzeului Județean Buzău, o reconstituire istorică, și o meditație asupra identității, dar și o invitație la reflecție, la memorie și la speranță.
