Județul Buzău se află la coada clasamentului național al adăposturilor de protecție civilă operaționale, arată datele prezentate într-un raport al Curții de Conturi. Conform acestuia, cu doar cinci asemenea adăposturi gata să fie folosite în caz de nevoie – cu unul mai puțin față de cifra avansată de Prefectură -, județul nostru se clasează pe antepenultimul loc pe țară, alături de Dâmbovița.
Şeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiţă Vlad, susține că Ministerul Apărării Naţionale nu este responsabil cu gestionarea adăposturilor de protecție civilă şi consideră că aceasta este o problemă de siguranţă naţională, iar sistemul de adăposturi trebuie revăzut.
„Ministerul Apărării Naţionale nu este structura responsabilă cu gestionarea adăposturilor anti-aeriene, anti-atomice sau de altă natură. În schimb este o problemă de siguranţă naţională şi s-a văzut foarte clar în conflictul din proximitatea graniţelor României că este absolut necesar să revedem acest sistem de adăposturi”, a declarat într-o conferință de presă generalul Gheorghiţă Vlad.
El a adăugat că MApN are o evidenţă a acestor adăposturi, dar şi a reţelei de metrou care poate fi folosită în acest scop. „Vreau să vă asigur în schimb de un alt lucru. Ministerul Apărării Naţionale are o evidenţă a unei bune părţi a acestor adăposturi. Avem o evidenţă a reţelei de metrou care poate fi folosită în acest scop. Avem o evidenţă a tuturor clădirilor cu subsol peste două niveluri şi avem planuri de evacuare pregătite cel puţin pentru unităţile militare sau în ceea ne priveşte, pentru sarcinile pe care le avem, pentru evacuare. Dar există foarte mult spaţiu de îmbunătăţire în acest domeniu”, a mai transmis şeful Statului Major al Armatei.
Bucureştiul şi judeţul Ilfov au cele mai multe adăposturi de protecţie civilă, respectiv 588, însă doar unul din trei adăposturi este operaţional, potrivit datelor prezentate într-un raport al Curţii de Conturi. Judeţul Dolj are 213 adăposturi, Galaţiul are 185, Prahova are 183 de adăposturi, Constanţa – 114, Bihor 96 şi Braşov 93. La polul opus sunt șapte judeţe care au mai puţin de opt adăposturi pentru protectia civililor în caz de conflict armat. În Caraş-Severin există opt astfel de adăposturi, în Tulcea sunt șase, în Dâmboviţa şi Buzău câte cinci, judeţele Vrancea şi Giurgiu au câte trei adăposturi, în timp ce judeţul Neamţ are doar un adăpost.
România are de zece ori mai puţine adăposturi în care populaţia civilă poate fi protejată în caz de război, numărul acestora fiind de zece ori mai mic decât al adăposturile de protecţie civilă existente în Finlanda, ţară cu o populaţie de nici 6 milioane de locuitori, arată acelaşi raport al Curţii de Conturi privind adăposturile civile din România şi modul în care acestea sunt administrate şi întreţinute.
Reamintim că săptămâna viitoare, la Buzău va începe o acțiune de verificare a adăposturilor de protecție civilă din județ, anunță reprezentanții Instituției Prefectului. „Avem 53 de adăposturi de protecție civilă la nivelul județului Buzău, din care 31 publice și 22 private; 47 sunt numai în municipiu, din care șase operative și 41 neoperative, patru la Râmnicu Sărat, toate neoperative, unul la Nehoiu, neoperativ, și unul la Pătârlagele, tot neoperativ”, este postarea instituției pe pagina oficială de Facebook.
România nu intră în vreun război, dar se pregăteşte ca pentru război
Şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, a declarat că România nu intră într-un război, dar că trebuie să se pregătească ca pentru un război. El a precizat că ţara noastră nu va trimite militari în Ucraina și că nu are militari în războiul din ţara vecină sau în alte zone de conflict.
„În momentul de faţă, nu avem nicio informaţie care să ne conducă la o ipoteză de agresiune, de producere a unei agresiuni asupra teritoriului naţional. Am spus în schimb că România are nevoie de o populaţie pregătită, de o economie naţională capabilă să ducă şi un efort de război şi, nu în ultimul rând, de un plan de combatere a dezinformării şi a fake news-ului. Cea de-a treia componentă este foarte importantă şi aţi văzut şi dumneavoastră cu ocazia acestui exerciţiu de mobilizare (n.r., MOBEX) că narativele au fost folosite astfel încât să inducă panică – chemăm rezerviştii la mobilizare ca să îi trimitem la război, ca să îi trimitem în Ucraina, că Armata României este nepregătită şi s-a văzut o talpă de bocanc zburată sau o coadă la o unitate militară”, a declarat şeful Statului Major al Apărării.
El a precizat că România nu intră în vreun război, dar că se pregăteşte ca pentru război. „Au fost şi colegi din presă care au scos din context, pe de o parte toate anunţurile Ministerului Apărării Naţionale şi ale celorlalte instituţii din Sistemul Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, au fost foarte multe narative folosite, nu în scopuri pentru întărirea securităţii naţionale. Nu intrăm într-un război. În schimb, ne pregătim ca pentru un război. Şi nici nu trimitem militari în Ucraina. Nu avem militari în Ucraina, nu am trimis militari în zonele de conflict”, a mai afirmat generalul Gheorghiţă Vlad.
El a precizat că urmează un exerciţiu foarte mare în zona Cincu, iar imaginile cu deplasările de tehnică militară vor fi folosite pentru a induce ideea că România trimite trupe în Ucraina sau în Republica Moldova. „Urmează un exerciţiu foarte mare în zona Cincu: Dacian Fall, exerciţiu prin care ne propunem să creştem nivelul battle group-ului de la batalion la nivel de brigade. Au avut loc şi au loc foarte multe deplasări de tehnică pe teritoriu naţional. Au fost folosite şi se folosesc aceste imagini pentru a induce ideea că România trimite trupe în Ucraina sau că trimite trupe în Republica Moldova. Fals. Urmează să facem dislocările de tehnică pentru Parada Militară Naţională, de 1 Decembrie. Ştiţi la fel de bine ca şi mine că acele imagini cu deplasarea tehnicii pentru antrenamente sau chiar pentru dislocarea în Piaţa Arcului de Triumf au fost folosite ca imagini în diferite narative implicate de participarea României la acţiuni militare în afara teritoriului naţional. Fals”, a explicat generalul Gheorghiţă Vlad.
El a adăugat că fiecare cetăţean trebuie să se informeze din cel puţin două surse credibile. „De fiecare dată am rugat ca fiecare cetăţean al României să se informeze din cel puţin două surse, din surse credibile. Printr-o simplă căutare pe diferite reţele sociale se poate verifica dacă acea informaţie este adevărată sau este falsă. Trăim într-o bulă informaţională. Discutam ieri cu colegii, suntem prizonierii telefoanelor mobile pe care fiecare dintre noi le avem. Dacă cineva este interesat de subiectul dezastre naturale, inteligenţa artificială ne va bombarda numai cu articole despre dezastre naturale. Dacă ne interesează războiul, o să primim numai informaţii despre război. Trebuie făcută şi o selecţie foarte clară şi trebuie făcută şi o educaţie a cetăţenilor ţării în acest domeniu. Este foarte uşor cu tehnologia actuală, cu nivelul tehnologic atins, ca populaţia să fie manipulată”, a mai declarat şeful Statului Major al Apărării.
Faptul ca județul Buzău se află la coada clasamentului național al adăposturilor de protecție civilă operaționale, demonstreaza inca odata – daca mai era cazul – „preocuparea si grija” autoritatilor pentru cetatenii sai. Ii doare-n cot de noi toti !