Săptămâna viitoare, la Buzău va începe o acțiune de verificare a adăposturilor de protecție civilă din județ, anunță reprezentanții Instituției Prefectului. „Avem 53 de adăposturi de protecție civilă la nivelul județului Buzău, din care 31 publice și 22 private; 47 sunt numai în municipiu, din care șase operative și 41 neoperative, patru la Râmnicu Sărat, toate neoperative, unul la Nehoiu, neoperativ, și unul la Pătârlagele, tot neoperativ”, este postarea instituției pe pagina oficială de Facebook.
Adăposturile de protecție civilă au reintrat în atenția autorităților care le dăduseră uitării mai întâi imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia și, ulterior, în momentul în care dronele rusești au început să cadă în localități de graniță din județul Tulcea. Cu acea ultimă ocazie, respectiv în septembrie 2023, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne Raed Arafat spunea că România trebuie să-și revizuiască politica privind aceste adăposturi: „Clar că trebuie revizuită politica noastră pe adăposturile de protecție civilă în general, nu numai acolo, și trebuie să începem să verificăm ce există, cum s-a făcut până acum de către IGSU (Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, n.r.). Avem evidența la tot ce avem. Trebuie să ne asigurăm că toate sunt puse la punct, că toate sunt pregătite, mai ales în zona de frontieră, că acolo este riscul care există (…) Riscul este unul foarte minim, dar cât există risc, noi avem obligația să acționăm, să dăm mesaje, să dăm totul pentru a proteja populația, chiar dacă riscul este 0,001 la sută, tot trebuie să ne pregătim și să protejăm populația și ăsta e motivul pentru care Armata a intrat cu niște soluții imediate, rapide, care au fost în final aprobate prin Comitetul Național pentru Situații de Urgență”, spunea Arafat.
Cum au fost salvate de la paragină adăposturile de la Buzău
La Buzău, adăposturile au fost întreținute de către locatarii blocurilor la subsolul cărora se află, care le-au amenajat și au preferat să le îngrijească pentru a-și depozita acolo diverse lucruri. Dacă va apărea o situație de urgență, locatarii sunt obligați prin lege să golească adăposturile în 24 de ore, dar ei știu deja acest lucru.
„Ca să nu ajungă într-o stare deplorabilă, oamenii au fost de acord să păstreze în ordine acele adăposturi. Dacă nu le păstrau, dacă nu le luau oamenii în grijă, s-ar fi întâmplat să fie sparte, cum s-a mai întâmplat, când s-au furat motoare, s-au furat cabluri; dacă dai acces oamenilor acolo, ei își duc murăturile sau alte obiecte pe care nu au unde să le depoziteze și au grijă și de ele, și de spațiul respectiv. Conform Legii Protecției Civile, în caz de ceva, ei trebuie să le elibereze, să le golească în termen de 24 de ore. Ei știu treaba asta. La fiecare scară de bloc unde avem așa ceva, avem unu-doi reprezentanți, președintele, șeful de scară, le țin închise, au lumină în ele, lumină care este trasă din apartamentele lor”, declara, pentru OPINIA, în anul 2022, Marian Popa, de la Compartimentul Protecție Civilă și Situații de Urgență din cadrul Primăriei Buzău.
Conform datelor Instituției Prefectului, sunt 41 astfel de locații neoperative la Buzău, care, în situație de urgență, pot găzdui și 500 de suflete într-un singur adăpost. Un astfel de adăpost, aflat la subsol, este dotat doar cu energie electrică, toaletă și instalație de filtrare a aerului, pentru că celelalte dotări s-au deteriorat de-a lungul timpului. Cu toate acestea, în anul 2019 au fost cumpărate filtre noi. „În adăposturile din Micro XIV, care sunt două, ar încăpea în jur de 350-400 de persoane, aproximativ 200 de persoane în fiecare. Cel mai mare adăpost din municipiu este în Broșteni, la blocul J1, acolo unde încap aproape 500 de persoane. Apoi, cele mai multe sunt în Micro III, în Micro XIV avem două scări de bloc, cu două intrări, în Micro V avem iar mai multe, 13, mai avem la Crinul Alb, pe Nicolae Bălcescu, mai avem în blocul D15 din Broșteni, și apoi în zona Centru, sunt și aici destule, 12 adăposturi. Cele din centru sunt mai mici, dar sunt mai multe. Acestea au fost lăsate celor care au magazine. Sunt întreținute, iar în caz de ceva se vor folosi fără probleme”, mai preciza Marian Popa.
Doar 3 la sută din populație are acces la adăpost
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), secretarul de stat la Interne Raed Arafat, susținea, în luna aprilie a acestui an, că România va dispune de un număr mai mare de adăposturi pentru populație în caz de război sau dezastre, odată ce vor fi alocate fonduri suplimentare pentru renovarea și modernizarea spațiilor destinate acestui scop. Arafat a menționat că un raport al Curții de Conturi solicitat de DSU a evidențiat că doar 3 la sută din populație are acces la aceste adăposturi, scria antena3.ro. „Dacă vorbim de local, trebuie să se aloce fonduri, finanțare pentru aducerea adăposturilor la zi”, a explicat Arafat, care a adăugat: „Creșterea numărului de adăposturi pentru populație depinde de finanțare”. Întrebat despre cât de repede ar putea crește procentul persoanelor care pot fi protejate în adăposturi în caz de urgență, Arafat a subliniat că acest aspect depinde de alocarea fondurilor și de stabilirea priorităților României pentru diverse situații.
El a adăugat că „acest lucru îl fac toate țările care au conflict la graniță (…) Cu cât procentajul e mai mare, cu atât populația din zonă este mai sigură”, a mai spus Arafat. Șeful DSU a dat ca exemplu Finlanda, care, chiar și după încheierea Războiului Rece, a continuat să construiască adăposturi, în timp ce alte țări nordice au renunțat la această practică în perioadele de pace.
Arafat mai susține că responsabilitatea pentru condițiile adăposturilor revine fie autorităților locale, fie proprietarilor, în cazul în care acestea se află în clădiri private. Mai mult, el spune că Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) are capacitatea de a-i sancționa pe aceștia prin aplicarea de amenzi. În 2024, IGSU a efectuat mai multe controale, inspectând 2.269 de adăposturi și 78 de puncte de comandă, aplicând amenzi în valoare totală de 390.900 de lei și un număr de 3.408 avertismente, conform afirmațiilor lui Arafat.
Șeful DSU a menționat că, în 2024, IGSU a identificat principalele nereguli în adăposturi, printre care se numără conducte care trec prin zonele destinate adăpostirii populației, inundații și instalații electrice sau de ventilație deteriorate. „Chiar dacă e ocupat de alte materiale, dacă aceste materiale pot fi scoase într-o zi sau două, ele se pot lăsa, însă adăpostul trebuie să fie locuibil imediat”, a afirmat Raed Arafat.
