Firma cu sediu într-un WC public, „furată” de la proprietari de un amărât din Râmnic, a ajuns pe mâna procurorilor

Agenția Națională de Administrare Fiscală a sesizat Parchetul în legătură cu dosarul numit „Cazul RICHRBT”, în care este vizat un grup de 17 firme implicate în multiple acțiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, fals, uz de fals și constituire de grup infracțional organizat a ajuns pe masa procurorilor, se arată într-un comunicat de presă al instituției.

Potrivit instituției, investigația arată că rețeaua ilegală acționa coordonat în România, Belgia și Bulgaria, condusă de doi cetățeni români. Verificările au fost efectuate atât prin interogarea bazelor de date ANAF, cât și în baza schimbului de informații cu instituțiile statului și statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit datelor din dosar, grupul a acționat coordonat printr-un sistem complex care implica: preluarea frauduloasă a unor firme existente și transmiterea fictivă de părți sociale; folosirea de persoane vulnerabile sau cetățeni străini ca administratori și asociați; utilizarea de documente și identități false, inclusiv certificate digitale obținute nelegal; mutarea fictivă a sediilor și schimbarea denumirilor firmelor pentru a îngreuna verificările; deschiderea de conturi pe platforme financiare care nu solicitau verificarea identității, dar și conturi bancare aparent legitime; folosirea aplicațiilor criptate și a VPN (rețele virtuale private care maschează identitatea și locația utilizatorului, oferind acces anonim la internet) pentru comunicare și transfer de date.

Din punct de vedere fiscal, prejudiciul estimat adus bugetului de stat este de aproape 6 milioane de lei, rezultat din neplata TVA și a impozitului pe profit aferente operațiunilor comerciale fictive. ANAF a aplicat măsuri asigurătorii asupra bunurilor și conturilor bancare ale firmelor implicate, iar sumele confiscate până în prezent depășesc 1,3 milioane de lei. Totodată, peste 6.000 de panouri fotovoltaice cu o valoare totală estimată la 1,65 milioane de lei au fost confiscate în cadrul operațiunii, a mai comunicat instituția.

„Pe lângă faptele de evaziune fiscală, inspectorii Antifraudă au constatat indicii privind spălare de bani, fals în acte, uz de fals și constituirea unui grup infracțional organizat. De aceea, dosarul complet documentat de A.N.A.F., o investigație care s-a derulat pe o perioadă de un an de zile, a fost transmis către Parchet, pentru evaluare completă și sancționarea întregului mecanism al ilegalităților descoperite”, declară Adrian Nica, președintele ANAF.

Verificările au fost realizate prin analiza bazelor de date ale ANAF, cooperarea cu instituții partenere din România și din statele membre ale Uniunii Europene, corelarea datelor fiscale, bancare și comerciale privind tranzacțiile suspecte. Investigația are loc în contextul în care inspectorii Antifraudă au intensificat în ultimul an controalele în domeniul comerțului cu echipamente fotovoltaice, un sector aflat în expansiune, dar care a devenit tot mai atractiv pentru operațiuni de tip fraudă fiscală. Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea continuării cercetărilor penale și a stabilirii răspunderii persoanelor implicate.

O investigație Recorder a condus la devoalarea fraudei

Una dintre cele mai mari firme din România, situată în Top 100 după cifrele raportate și validate de ANAF, nu există în realitate, arată o investigație Recoder. Publicația a descoperit o schemă complexă, în care mai multe firme au fost furate de la proprietarii de drept, fără că autoritățile statului să verifice acest lucru, în ciuda sesizărilor. Fiscul spune că de opt luni „are în monitorizare” cazul.

RICHRBT 1 SRL este, scriu jurnaliștii Recorder, o firmă care declară autorităților române că se ocupă cu lucrări de construcție a drumurilor și autostrăzilor. Conform cifrelor raportate către stat și validate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, ar trebui să fie cea mai mare firmă de construcții de drumuri din România: pentru anul 2023 a raportat la ANAF venituri totale de peste 3,61 miliarde de lei, respectiv peste 700 de milioane de euro. Firma se clasează astfel pe locul 64 în topul celor mai mari o sută de companii din România, cu venituri mai mici decât Romsilva și puțin mai mari decât una dintre cele mai cunoscute companii la nivel internațional: Coca Cola. Însă, potrivit investigației Recorder, nicio cifră din bilanțurile depuse la ANAF – validate de instituție – nu există.

La un număr de 1.251 de angajați raportați în 2023, și profitul declarat este uriaș: peste 312 milioane de lei, adică 62 de milioane de euro, potrivit portalului Termene. Mai mult, Recorder a descoperit că multe dintre informațiile din jurul acestei companii sunt false: sediul declarat de RICHRBT 1 SRL este, de fapt, adresa unui WC public din Piața Charles de Gaulles, la numărul 16, în București. De altfel, la sediile secundare din țară declarate nu există nimic sau funcționează de fapt alte afaceri: de la șaormerii, la saloane de evenimente ori alte firme de construcții.

Recorder a descoperit că cei din spatele firmei i-au schimbat numele de mai multe ori și, la început, i-ar fi furat firma lui Gabriel Stroe, un bărbat care locuiește la marginea capitalei și care avea un mic butic de vinuri. Acesta spune că a rămas fără firmă – care se numea în primă fază Regas Comservimpex SRL – după ce o hârtie falsă a fost depusă la Registrul Comerțului de un anume Vasile Ciot, domiciliat în Râmnicu Sărat. Registrul Comerțului nu a răspuns solicitării Recorder care să explice dacă a verificat schimbarea de acționariat și a administratorului. Mai mult, proprietarul de drept al firmei spune că, încă din mai anul trecut, a făcut plângeri la poliție și că a depus sesizări la Registrul Comerțului și la ANAF, însă nu a fost chemat până acum la audieri și nu a primit niciun răspuns.

Așa cum reiese din ancheta jurnalistică, până în 2024, în acte figura un bărbat pe nume Vasile Ciot. Acesta, un pensionar pe caz de boală din Râmnicu Sărat, și muncitor ocazional „cu ziua”, a negat orice implicare și nu a recunoscut niciun detaliu prezentat de jurnaliști. Firma a fost vândută în luna iulie a anului trecut, pentru suma de 126 de milioane de lei, către două companii din Elveția, controlate de un bărbat din Suedia pe nume Reman Henk, însă publicația Recorder scrie că are bănuieli că și aceste entități sunt fictive.

Imediat după preluarea firmei de către cele două societăți elvețiene, în 2024, în presa din România au apărut advertoriale potrivit cărora firma RICHRBT România ar pregăti investiții uriașe în parcuri fotovoltaice. Articolele au fost plătite de o agenție de publicitate a cărei identitate nu este dezvăluită de Recorder, însă reprezentantul acesteia a acuzat publicația că este „agresivă și tendențioasă” și le-a cerut jurnaliștilor să nu-l mai „deranjeze”. Aceste articole plătite aveau însă un alt scop: împreună cu site-ul de prezentare, ar fi trebuit să arate că firma este una serioasă. Însă, lucrările prezentate pe site-ul RICHRBT România sunt, de fapt, ale companiei de construcții Erbașu. Un reprezentant al firmei române a confirmat pentru Recorder că îi aparțin și a spus că a depus o plângere penală.

În această etapă a schemei, firma RICHRBT a început să comande cantități mari de țevi de oțel din străinătate, cu plata la livrare, și a închiriat un depozit de materiale în care le-ar fi stocat. Însă, după trei săptămâni, cei din spatele firmei ar fi dispărut cu tot cu materialele de construcții. Marius Pintilie, președintele Asociației române a distribuitorilor de metal, a spus pentru Recorder că are informații despre cel puțin o companie străină înșelată: o companie din Cehia a furnizat țevi de oțel în valoare de 900.000 de euro și nu a primit banii. Publicația informează că sunt și firme din România care au fost păgubite, iar unul dintre proprietari speră că își va recupera prejudiciul, fără să dezvăluie suma.

Din discuțiile cu unul dintre paznicii depozitului, Recorder a aflat că unul dintre cei din spatele schemei infracționale este un bărbat cu numele „Nicu”, care ar avea în jur de 70 de ani. Publicația spune că este vorba despre o persoană cu numele Neculai Prună din județul Vrancea, care a avut o fermă de porci în urmă cu două decenii și care a fost cercetat în urmă cu 20 de ani, împreună cu fiul său, pentru evaziune fiscală. Ancheta procurorilor a indicat același procedeu de furt a companiilor și de schimbare a numelor. Neculai Prună și fiul său, Marius Gabriel Prună, au fost trimiși în judecată în urmă cu nouă ani, iar dosarul încă e în instanță. Mai mult, ultima plângere penală împotriva celor doi a fost făcută la începutul anului 2025 chiar de către fratele lui Neculai Prună. Dumitru Prună a acuzat că i-a fost furată firma și își bănuiește cele două rude apropiate.

Neculai Prună a fost de negăsit acasă și nici la telefoane nu a răspuns. Marius Gabriel Prună a negat orice asociere de afaceri cu tatăl său: „Nu vorbesc cu el de ani de zile. Nu am calitatea decât de tată și fiu”. Ulterior, Neculai Prună a început să răspundă la telefon, însă doar ca să nege că el este Neculai Prună. Persoana care a răspuns nu a vrut să-și spună numele și a spus că are numărul de telefon de doar 48 de ore.

ANAF „monitorizează” de opt luni

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), sesizată în mai 2024 de Gabriel Stroe că i-a fost furată firma, a validat câteva zile mai târziu bilanțurile contabile ale RICHRBT 1 SRL. Mai mult, Recorder relatează că firma a primit și cod de TVA, deși pentru acest lucru trebuie făcute verificări, iar bilanțurile au fost încadrate la microîntreprinderi, deși cu cifrele raportate firma se încadra la mari contribuabili.

Problema cea mai mare, potrivit Recorder, este că nu se știe dacă RICHRBT 1 SRL a plătit profitul declarat: 182 de milioane de lei între 2018 și 2023. În plus, firma nu apare pe lista ANAF a firmelor cu datorii la stat. Într-un răspuns scris, Fiscul a precizat că informațiile cerute „intră sub incidența secretului fiscal”.