Lecție simplă de igienă de la medicul Denisa-Maria Ghionea, într-o eră a superalimentelor
În ziua de astăzi, tot mai multă lume este interesată de diete, detoxifiere și alimentație conștientă; în această lume își face loc o bacterie care își vede netulburată de „treburile ei”. Este vorba despre „Helicobacter pylori”; mică, insistentă și de o tenacitate biologică remarcabilă, ea trăieștre în stomacul a milioane de oameni din întreaga lume „fără să ceară permisiunea”.
Purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean Buzău, Adriana Bunilă, a stat de vorbă cu Denisa-Maria Ghionea, medic specialist Medicină Internă în cadrul aceleiași unități medicale, pentru a înțelege mai bine această prezență discretă care are însă rolul ei în apariția gastritelor.
„Helicobacter pylori este o bacterie gram negativă, cu o prevalență globală de aproximativ 50 la sută, mai ridicată în țările cu nivel economic scăzut. Ea determină gastrită la toți subiecții infectați”, explică medicul.
Cu alte cuvinte, e o infecție care nu ține cont de statut, dietă sau program de fitness, iar majoritatea celor infectați nici nu știu că o poartă în ei. „Tabloul clinic este variabil. Mulți pacienți sunt asimptomatici, iar atunci când apar simptome, acestea sunt de tip dispeptic: durere epigastrică, balonare, greață, senzație de plenitudine precoce”, adaugă medicul Denisa Maria Ghionea. Bacteria se transmite ușor, „în principal pe cale fecal-orală sau oral-orală, cel mai adesea în copilărie. Factorii de risc sunt condițiile de igienă precară, lipsa apei potabile și contactul apropiat cu persoane infectate”. Cu alte cuvinte, acolo unde nu e apă curentă și, atenție la detalii!, Helicobacter își găsește „casă și confort”. Lăsată netratată, infecția evolunează și „poate duce la boala ulceroasă, hemoragii digestive, adenocarcinom gastric sau limfom MALT”, de aceea, „Helicobacter pylori este considerată oncogen de gradul I și se asociază, potrivit unor studii recente, cu un risc crescut de cancer colo-rectal”.
Diagnosticul se stabilește prin metode moderne: „Endoscopie cu biopsie gastrică pentru metodele directe, dar și teste indirecte, serologice, fecale sau respiratorii. Testul serologic poate fi util, dar anticorpii persistă și după eradicarea infecției”, precizează specialistul.
În secția de Medicină Internă din Buzău, statisticile sunt grăitoare: „Aproximativ 40 la sută dintre pacienții cu sindrom dispeptic au test pozitiv pentru Helicobacter pylori”.
Ce e de făcut? Nimic spectaculos, dar esențial: igienă. „Spălatul pe mâini, apa potabilă, fructe și legume bine spălate, evitarea folosirii în comun a obiectelor personale; toate acestea țin bacteria la distanță”, încheie doctorița Ghionea.
Așadar, într-o epocă obsedată de microbiom și superalimente, Helicobacter pylori este o lecție de modestie biologică și uneori, sănătatea nu stă în suplimente sofisticate, ci într-un gest simplu cum ar fi spălatul pe mâini.
