Senatorul PSD Titus Corlăţean, care şi-a anunţat intenţia de a candida la şefia partidului acum două luni, a anunțat că se retrage din cursă și că renunță la calitatea de membru al Partidului Social Democrat. El a mulțumit, într-un videoclip postat pe Facebook, celor doi politicieni care l-au susținut public încă de la început, fostul ministru al Justiției Robert Cazanciuc, și el senator social-democrat, și primarul Buzăului, Constantin Toma, primul contestatar al fostului președinte Marcel Ciolacu dar și al interimarului Sorin Grindeanu.
În cel mai pur stil dâmbovițean, Corlățean aruncă o găleată cu lături în capul colegilor social-democrați, susținând că „PSD a devenit un spaţiu dominat de tranzacţii, frici şi calcule personale”, în care „nu mai există curaj, dezbatere reală sau dorinţă de reformă”. El a adăugat că este neobişnuit să vorbeşti în PSD despre viziune politică şi ideologie și că Partidul Social Democrat nu mai are o viaţă politică democratică vie. Mai mult, el se plânge că este acuzat pe nedrept că ar fi omul rușilor și al chinezilor: „Am primit şi foarte multe încurajări, dar am descoperit, pentru că aşa este, când cineva este Kiseleff şi are butoane, are putere, are influenţă, are bani prin instrumentele sale din spaţiul public şi-a permis să acuze, să lanseze tot felul de acuzaţii, am descoperit că sunt fie omul ruşilor, fie al chinezilor”. Despre acest subiect, veți găsi amănunte mai jos.
Acesta şi-a anunţat în 10 august intenţia de a candida la şefia PSD, și ulterior a apreciat că PSD nu ar fi trebuit să intre la guvernare.
Toma: O pierdere pentru PSD
Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a declarat luni că decizia lui Corlățean poate fi pusă pe seama unor presiuni; el a mai spus şi că nu îl va susţine pe Sorin Grindeanu. Potrivit liderului organizației municipale buzoiene social-democrate, retragerea lui Titus Corlăţean reprezintă o pierdere pentru PSD.
„O pierdere mare pentru PSD, practic PSD nu se va reforma, nu se va reformata şi nu se va reforma nici ţara cu PSD condus de Sorin Grindeanu, este un adevăr. Din păcate, în ultimii ani, conducerea PSD, şi veche şi nouă că e aceeaşi de fapt şi va fi aceeaşi conducere în continuare, nu vor face nimic pentru ţară, vor face doar pentru ei care sunt acolo la conducere. Nu am cum să mai susţin, dacă apare altcineva care să încerce să reformeze partidul, voi susţine acel om oricine ar fi el, dar, în această situaţie, vă daţi seama că nu am cum să îl susţin pe Sorin Grindeanu”, a declarat pentru „Agerpres”, Constantin Toma.
Remarcăm faptul că retragerea lui Corlățean înaintea începerii cursei pentru șefia PSD îl plasează pe primarul Constantin Toma într-o poziție cel puțin ciudată în partid. El pierde, practic, orice speranță de a accede într-o funcție de conducere în cadrul organizației centrale a Partidului Social Democrat și, mai mult, îl transformă într-o voce singulară care mai critică și va mai critica șefii de la centru. Căci este evident că după congres, când PSD va avea o conducere aleasă statutar, vocile din opoziția internă, și așa firavă și fără prea mare apetit de a-și exprima public nemulțumirea, vor deveni din ce în ce mai tăcute. Din punct de vedere politic, Constantin Toma pare a fi în postura de a pierde tot în interiorul PSD, și, odată rămas fără niciun fel de susținere în partid, este de așteptat ca și robinetul cu bani pentru investiții în municipiul Buzău, care a fost extrem de generos în perioada girată de cei pe care îi critică astăzi și care vor rămâne la conducere într-o formulă oarecum asemănătoare, să se închidă. Iar seceta maximă s-ar putea manifesta exact înaintea alegerilor locale de peste trei ani.
Cine este Titus Corlățean
Conform CV-ului, Titus Corlățean a devenit, în 1994, la 26 de ani, diplomat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, unde a lucrat până în 2001, când devine consilier personal al prim-ministrului Adrian Năstase pe politică externă. În 2003 este numit secretar de stat pentru Românii de Pretutindeni. În 2004 este ales deputat în Parlamentul României, iar din 2008 până în prezent este senator. În Partidul Social Democrat, acesta a deținut funcțiile de purtător de cuvânt, vicepreședinte și secretar general.
A deținut, pentru câteva luni, funcția de ministru al Justiției, iar în 2012 este numit ministru al Afacerilor Externe, funcție din care demisionează în 2024, fiind acuzat că nu a suplimentat numărul de secții de vot din diaspora la alegerile prezidențiale din acel an.
În mai 2016, Direcția Națională Anticorupție a cerut procurorului general sesizarea Senatului pentru începerea urmăririi penale a senatorului Titus Corlățean, pentru abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, și împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Procurorii spuneau că, în contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, Titus Corlățean „a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte”. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate, afirmau procurorii DNA. Doi ani mai târziu, în 2018, procurorii DNA au clasat dosarul, din cauza faptului că majoritatea social-democrată din Senat nu a dat avizul necesar începerii urmăririi penale.
Pe „linia Dragnea”
Politologul Cristian Pîrvulescu amintea faptul că senatorul PSD s-a opus vaccinării obligatorii și că a făcut campanie pentru modificarea Constituției pentru a împiedica căsătoriile între persoane de același sex, valori care nu sunt coerente cu social-democrația europeană.
„Valorile pe care le reprezintă sunt mai degrabă caracteristice extremei drepte europene sau ultra-conservatorismului, le găsim la AUR, SOS și POT. Sigur că ele, în ambiguitatea politicii românești, se regăsesc și la PSD și PNL, dar par să fie secundare. Când un asemenea personaj candidează pentru președinția partidului, deja afirmă o anumită linie și această linie poate să însemne despărțirea de social-democrația europeană și apropierea de alte grupări politice din Parlamentul European (…) Nu uitați, e linia lui Dragnea”, sublinia Pîrvulescu pentru Ziare.com.
Apropiat de Rusia, precum mentorul său, Adrian Năstase
Titus Corlățean a fost nelipsit de la simpozioanele organizate de Adrian Năstase, unde a fost invitat și fostul ambasador rus Valeri Kuzmin. Corlățean s-a dus în Rusia unde s-a întâlnit cu ministrul de Externe Serghei Lavrov și a adus Centrul Cultural rus în România.
Întâlnirea dintre ministrul de externe Titus Corlățean și Serghei Lavrov a avut loc în 8-10 iulie 2013. „În perioada 8-10 iulie 2013, ministrul român de externe, Titus Corlățean, a efectuat o vizită la Moscova la invitația omologului său rus, Serghei Lavrov. Cei doi oficiali au avut un aprofundat schimb de opinii cu privire la stadiul actual al relației bilaterale româno-ruse, evaluând perspectivele de dezvoltare în continuare a dialogului și cooperării dintre România și Federația Rusă în perioada următoare”, se arăta în comunicatul MAE de la acea dată.
Revenit acasă, Corlățean s-a lăudat cât de fructuoasă a fost vizita la Moscova. „Este prima vizită la nivel bilateral la nivelul miniştrilor de externe din România şi Federaţia Rusă după patru ani, ceea ce înseamnă foarte mult ţinând cont de dinamica relaţiilor internaţionale…”.
Cum l-a păcălit Lavrov
Corlățean a primit diplome și onoruri la Moscova. În schimb, Rusiei i s-a permis să deschidă, la București un centru cultural rus. „Am semnat un acord bilateral interguvernamental pe care l-am semnat la finalul întâlnirii cu ministrul rus de externe, un acord valoros, negocierea a durat ceva timp, mă bucur că am reuşit să finalizăm negocierile, să semnăm acest acord, care presupune deschiderea Institutului Cultural Român la Moscova şi respectiv a Centrului Cultural Rus la Bucureşti”, a spus Corlățean într-un interviu din 2013.
Lavrov l-a păcălit pe Corlățean. Oamenii lui Putin au deschis centrul cultural rus. În schimb, România nu a mai deschis nicio reprezentanță culturală la Moscova. Centrul Cultural Rus a fost deschis în 2015, dar a fost închis după invazia Rusiei în Ucraina, pentru că, deși oficial promova cultura rusă, dar neoficial era bănuit de propagandă pentru regimul lui Putin și chiar spionaj.
La seratele organizate de Adrian Năstase
Titus Corlățean a participat la seratele dubioase organizate de Adrian Năstase prin Fundația Titulescu. La una dintre aceste întâlniri, Titus Corlățean a avut un discurs despre „Poziții convergente și divergente – Diferite modalități de gestionare a relațiilor bilaterale dintre România și Rusia în viitor”. Corlățean a fost și ministru de Externe.
Adrian Năstase, cel care l-a promovat pe Corlățean, este un apropiat al Rusiei lui Putin. Acesta l-a invitat în mai multe rânduri pe fostul ambasador al Rusiei la București, Valeri Kuzmin, la seratele sale de la Fundația Titulescu. În același timp, Năstase s-a deplasat în Rusia, unde, „în data de 16 martie 2018, un grup de experți și profesori români – o delegație a Fundației Europene Titulescu condusă de Adrian Năstase s-a deplasat la Moscova pentru a participa la o conferință cu tema <Buna vecinătate în relațiile internaționale, cu privire specială asupra relațiilor româno-ruse>”, potrivit informațiilor de pe pagina institutului Titulescu.
Adrian Năstase s-a lăudat că a avut întâlniri cu Alexandr Dughin, considerat ideologul lui Putin și unul din cei mai nocivi reprezentanți ai puterii de la Moscova. „Desigur, discuţia (cu Dughin, n.r.) a fost mult mai amplă, fiind abordate atât evoluţiile actuale în plan internaţional, cât şi posibile scenarii legate de viitoarea configuraţie geo-strategică a lumii”, scrie Adrian Năstase pe blogul său. Dughin susține expansiunea rusească. Conceptul său de „eurasianism” reprezintă mijlocul de realizare a unui vast imperiu care integrează Rusia şi state din Europa.
La mijlocul lunii septembrie, foștii premieri PSD ai României Adrian Năstase și Viorica Dăncilă au fost la Beijing, unde a avut loc o grandioasă paradă pentru comemorarea a 80 de ani de la victoria Chinei împotriva Japoniei în al Doilea Război Mondial. Cei doi au apărut într-o fotografie de grup cu președintele rus Vladimir Putin, cu cel chinez Xi Jinping și cu cel nord-coreean, Kim Jong Un. Cu aceeași ocazie, Adrian Năstase a oferit un interviu presei de stat din China. Acesta a fost prezentat drept președinte al Fundației Europene Titulescu și „un vechi prieten al Chinei”, chiar dacă fostul lider de la București a susținut că a mers „în calitate de persoană particulară”. În cadrul discuției cu jurnalista de la Beijing, fostul premier a ținut să puncteze în mai multe rânduri faptul că România are nevoie de „relații apropiate cu China”.
În concluzie, o eventuală alegere a lui Titus Corlățean ca șef al PSD ar fi putut duce la o apropiere a social-democraților de AUR, alt partid cu viziune pro-rusă. Cu Corlățean șef al PSD, actuala coaliție ar fi putut avea zilele numărate.
A plagiat pentru a ajunge conferențiar
Titus Corlăţean a devenit, în 2010, conferenţiar la Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir cu un dosar ce conţine o carte copiată şi trei articole compilate. Pentru a ocupa o astfel de poziţie, orice candidat trebuia să îndeplinească criterii ştiinţifice stabilite de Ministerul Educaţiei și să obţină un punctaj minim. Acest punctaj se realizează pe baza articolelor, cărţilor publicate şi a conferinţelor la care a participat. Doar că, activitatea publicistică a lui Titus Corlățean nu îi permitea să strângă punctajul necesar pentru a deveni conferențiar.
Pentru a putea îndeplini, totuși, acest criteriu, Corlățean și-a autoplagiat o carte și făcut rost de încă trei articole care sunt rodul unor compilații din texte mai vechi. Corlăţean a copiat o întreagă carte de 274 de pagini, cuvânt cu cuvânt, paragraf cu paragraf, grafic cu grafic (bold cu bold), dintr-o alta pe care a publicat-o un an mai devreme.
Corlăţean a publicat trei cărţi într-un interval de numai două luni. Anul 2012 a fost unul prolific, deoarece a lansat două cărţi în aceeaşi zi (4 aprilie 2012). O a treia carte a fost lansată în luna mai, atunci când a şi fost instalat cabinetul Ponta, iar Corlăţean devenea ministrul Justiţiei. Corlăţean a mai scris o carte în timpul mandatului de senator şi pe care a publicat-o în aprilie 2011.
