Dosarele drujbelor care au golit pădurile din Munții Buzăului s-au topit, dar austriecii de la Schweighofer nu răsuflă ușurați
În octombrie 2014, procurorii încep oficial primul dosar care vizează tranzacțiile cu lemn făcute de compania Holzindustrie Schweighofer, redenumită, între timp, HS Timber, arată o investigație „Rise Project”. Oamenii legii s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că mai mulți cetățeni austrieci și români au iniţiat şi constituit un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, deturnarea licitațiilor publice și conceperea și organizarea, cu intenție, a unor practici interzise de legea concurenței.
Conform aceleiași surse, în mai 2018, anchetatorii au descins la sediile Schweighofer și ale mai multor direcții silvice din țară, suspectând că mai multe persoane au constituit un grup infracţional organizat care a deturnat licitații publice, a primit lemn ilegal și a procesat lemn care nu a fost evidențiat în documentele contabile. Prejudiciul estimat se ridica la peste 25 milioane de euro.
La finele anului trecut, după zece ani de anchete, procurorii au închis mai multe dosare în care erau implicate persoane și firme care au alimentat fabricile Schweighofer cu lemn ilegal. În multe cazuri, firmele și patronii au scăpat pentru că ar fi intervenit prescripția răspunderii penale. Anchetatorii decid să continue însă cercetările într-un nou dosar în care compania Schweighofer este suspectată de spălare de bani și constituirea unui grup infracțional. Prejudiciul estimat de procurori este de 194 de milioane de lei, aproape 39 de milioane de euro.
„Așa se pot rezuma, pe scurt, zece ani de anchete în unele dintre cele mai mari dosare de lemn ilegal din istoria post-decembristă a României. Între timp, compania austriacă a deschis noi unități în Germania, Argentina, Letonia și Finlanda, iar în România și-a restrâns mult afacerile. A redus activitatea la Rădăuți și a vândut unitatea din Sebeș, fabrica unde, conform rapoartelor de control, au ajuns și au fost procesate cantități uriașe de lemn, preluate de la firme suspectate că sunt implicate în tăieri ilegale”, mai scrie sursa citată.
Metoda cioturilor
În decembrie 2022, „Rise Project” a publicat investigația „Fabrica lemnului dispărut”, în care se arăta cum austriecii au primit lemn în valoare de zeci de milioane de euro pentru care nu au plătit niciun ban. I s-a spus atunci „metoda cioturilor”. Schema funcționa astfel: când buștenii ajungeau cu lungimi diferite la poarta fabricii, Holzindustrie Schweighofer îi înregistra cu dimensiuni mai mici. De exemplu, la un buștean de 4,4 metri lungime, furnizorul primea banii doar pentru 3 metri. Diferențele, în cioturi, au generat în timp venituri suplimentare. Practic, Holzindustrie impunea partenerilor o anumită supra-lungime; dacă această supra-lungime nu era respectată, buștenii erau declasați la dimensiune. Astfel se evapora peste un metru de lemn pe drumul pe care îl face camionul din pădure și până-n curtea fabricii. După doi ani de la investigația în cauză, un raport de constatare făcut de specialiști judiciari au confirmat informațiile în cauză. Raportul arată că, în perioada 2010-2017, Holzindustrie Schweighofer, prin metoda cioturilor, a omis să înregistreze în evidențele contabile aproape 580.000 de metri cubi din supra-lungimi, lemn estimat la o valoare de 157 de milioane de lei.
Lemnul a fost comercializat mai departe, așa că statul român a fost prejudiciat cu alte 37 de milioane de lei, adică TVA-ul de plată. Așadar, în total, o pagubă de 194 de milioane de lei, de două ori mai mare decât profitul declarat de Schweighofer în 2022. Cum a fost posibil ca atât de mult lemn să fie procesat fără să apară în recepții și ce s-a întâmplat cu banii? Răspunsul apare tot în actele procurorilor care susțin că filiala locală a grupului austriac este suspectată că a externalizat profiturile prin simularea unor contracte de comision cu o companie din Austria. Nu este pentru prima dată când organele de anchetă suspectează folosirea de firme-tampon și plata unor comisioane către companii afiliate din Austria. Același tipar a fost suspectat și 2020, când cantități de lemn în valoare de peste 800.000 de euro au fost sechestrate în Portul Constanța și ulterior confiscate de autorități. „În acest mod au fost transferate importante sume de bani către societatea din Austria cu consecința diminuării bazei de impunere pentru impozitul pe profit”, se susține în rapoartele procurorilor care investighează acum problema „cioturilor” pe care Schweighofer le-a primit, dar nu le-a declarat. Compania despre care vorbesc anchetatorii se numește SPB Beteiligungsverwaltung Gmbh, cu sediul în Viena, redenumită HS Timber Group GmbH. Pe lista de directori s-a regăsit și Gerald Schweighofer, fondatorul imperiului cu același nume care a părăsit postul, iar în prezent funcția este ocupată de un director care apare și printre cei care controlează și firma de procesare a lemnului din România.
Drujbele care au golit pădurile din Munții Buzăului
După ce, ani de zile, s-au făcut anchete doar de către -jur-nalişti, în mai 2028 procurorii au descins la cel mai mare exportator de lemn din România, Holzindustrie Schweighofer. A fost controlat sediul central al companiei, precum şi alte 23 de locaţii din toată ţara, societatea austriacă fiind acuzată că, din 2011 până acum, ar fi cumpărat lemn tăiat fără avize sau cu acte false şi l-ar fi exportat. Prejudiciul estimat de anchetatori se ridică la 25 de milioane de euro. Pe lângă Holzindustrie Schweighofer, percheziţiile au vizat Direcţii Silvice din Suceava, Alba, precum şi Hunedoara şi Gărzi Forestiere, fabrici din Rădăuţi şi Sebeş, deşi societatea deţine un depozit intermediar de lemn şi la Nehoiaşu, judeţul Buzău.
În 2016, o investigaţie realizată de către Environmental Investigation Agency US (EIA), o organizaţie non-guvernamentală din SUA care iniţiază investigaţii în probleme de mediu, arată că cel mai mare procesator de lemn din România, compania austriacă Holzindustrie Schweighofer, a continuat, în pofida numeroaselor investigaţii, să cumpere lemn tăiat ilegal. Spre sfârşitul anului 2014, investigatorii EIA au filmat operaţiuni de tăiere a arborilor în pădurile de lângă loca-litatea Varlaam, judeţul Buzău. Unul dintre lucrători a afirmat că buşteanul este destinat companiei Schweighofer. Proprietarul companiei, care locuia într-o cabană improvizată lângă rampă (locul amenajat special pentru încărcarea buştenilor în camioane) a confirmat că şi-a vândut tot lemnul către Schweighofer. Acesta s-a refe-rit la companie ca fiind „diavolul”, iar activităţile acesteia, „un dezastru”. El s-a plâns investigatorilor de faptul că s-a simţit „forţat” să facă afaceri cu Schweighofer şi că această companie deţine un monopol efectiv.
Investigatorii au observat nereguli semnificative în cadrul operaţiunilor de tăiere şi transport a lemnului din zonă, inclusiv buşteni nemarcaţi încărcaţi în camioane şi arbori târâţi prin albia unui râu. Drumul principal fusese închis din cauza unei alunecări de teren atribuite eroziunii solului din zonă ca urmare a tăierilor de copaci, ceea ce cauza neplăceri şi cheltuieli considerabile localnicilor nevoiţi să ocolească kilometri întregi pentru a ajunge în oraşul Braşov. Şase luni mai târziu, investigatorii au revenit în zonă şi au descoperit că numai pe aproximativ 50 la sută din cioatele rămase în locul respectiv se puteau distinge marcaje, acestea fiind necesare pentru identificarea originii buştenilor tăiaţi. Deoarece marcajele sunt aplicate cu o vopsea care să rămână vizibilă timp de mai mulţi ani, lipsa acestora este un indicator că lemnul contractat de Schweighofer ar fi putut fi tăiat ilegal şi amestecat cu lemn de provenienţă legală. Mai multe surse au afirmat pentru investigatorii EIA că aceasta este o practică obişnuită în România.
De altfel, în cadrul unui control al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, efectuat în perioada mai-iunie 2015 la fabrica de cherestea din Sebeş a companiei Schweighofer, inspectorii au descoperit o schemă prin care Schweighofer oferea un bonus de 10 lei (2 euro) per metru cub acelor furnizori care ofereau întreaga cantitate de lemn aprobată pentru tăiere (APV) sub formă de material lemnos de calitate superioară. Această practică îi încurajează pe furnizori să taie mai mult lemn decât cantităţile aprobate legal deoarece, potrivit raportului, aproximativ 15 la sută din cota aprobată reprezintă lemn de foc de calitate inferioară sau crengi.
Despre Holzindustrie Schweighofer şi încrengăturile dubioase cu societăţi ajunse peste noapte proprietare peste pădurile din Munţii Buzăului ori beneficiare de contracte la fel de suspecte cu ocoale silvice din nordul judeţului, cotidianul OPINIA a relatat de nenumărate ori, inclusiv cu referire la unul dintre furnizorii concernului austriac, SRN SilviRom GmbH, care deţine în proprietate şi are drept de exploatare pe cele 5.000 de hectare de pădure de la Gura Teghii care au făcut obiectul unui mega-dosar de corupţie în care au fost implicaţi doi foşti prefecţi de Buzău, funcţionari publici, oameni de afaceri locali dar şi foşti angajaţi ai Romsilva şi ITRSV Focşani, cei care ar fi trebuit să vegheze la integritatea fondului forestier al judeţului. SilviRom GmbH este al doisprezecelea furnizor de lemn pentru corporaţia Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare procesator de lemn din România, grup patronat de una dintre cele mai bogate familii din Austria. SRN SilviRom GmbH a furnizat corporaţiei, în perioada 2013-2014, nu mai puţin de 39.333 metri cubi de lemn, pe care a încasat 11,8 milioane lei.
Mai importantă decât SRN SilviRom GmbH este Alredia SRL din Aiud, judeţul Alba, a doua ca importanţă în lista celor 12, după Regia Naţională a Pădurilor Romsilva cu direcţiile Silvice subordonate. În urmă cu trei ani, statul a livrat către austrieci buşteni în valoare de 168 de milioane de lei. Era 2013, deci ultimul an al contractului preferenţial cu statul, în baza căruia Schweighofer s-a dezvoltat timp de un deceniu. Fără directivă de la centru, Schweighofer a mai câştigat licitaţii la direcţiile silvice din Vatra Dornei, Târgu Mureş (3,7 milioane de lei), Buzău şi Baia Mare (peste 1 milion lei).
Deşi mulţi buşteni provin din pădurile Buzăului, din păcate, nimeni nu poate estima cât lemn a fost tăiat ilegal. Potrivit unor documente, Alredia a primit autorizaţie de exploatare în 2013 de la Ocolul Silvic Cislău şi, de asemenea, apare în documentele Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului cu act de punere în valoare emis de Ocolul Silvic Vintilă Vodă. Maşinile societăţii au fost însă văzute şi în zona Gura Teghii, unde una dintre firmele din concernul austriac, Cascade Empire SRL, cu sediul în Sebeş, şi care are drept obiect de activitate tranzacţionare terenuri cu vegetaţie forestieră, administrarea forestieră şi comerţ cu lemn, deţine un Ocol Silvic. Întâmplare sau nu, societatea în cauză anunţa pe pagina oficială a grupului Schweighofer obţinerea acordului de mediu de la Agenţia de Protecţia Mediului Buzău pentru proiectul „Defrişare în vederea schimbării categoriei de folosinţă pentru construire reţea de drumuri forestiere Muşa”, propus a fi amplasat în extravilanul comunei Gura Teghii. De unde şi concluzia că acolo nu urma să se construiască vreun bulevard.
