Cristian Mihail Mardan, medic specialist gastroenterolog la Spitalul Județean de Urgență, a ales medicina din dorința de a ajuta oamenii să înțeleagă și să prevină afecțiuni care pot trece adesea neobservate. Originar din Buzău, el a absolvit Colegiul Național „Bogdan Petriceicu Hasdeu” în 2013 și a urmat Facultatea de Medicină Generală la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, în perioada 2013–2019. După terminarea studiilor, și-a continuat formarea prin rezidențiatul în Gastroenterologie la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” (2020–2025) și a participat la multiple cursuri și programe de specializare, atât în țară, cât și în străinătate, începând cu UEG Summer School în Praga, până la cursuri de endoscopie la Cluj-Napoca și Institutul Fundeni.
Astăzi, medicul Mardan este recunoscut pentru experiența sa în diagnosticarea și tratamentul bolilor digestive, inclusiv afecțiuni hepatice și pancreatice, și pentru abilitățile sale avansate în endoscopie digestivă și managementul sângerărilor gastrointestinale. În cadrul unui interviu acordat recent purtătorului de cuvânt al Spitalului Județean, Adriana Bunilă, medicul atrage atenția asupra unei afecțiuni care rămâne frecvent nediagnosticată: boala celiacă.
„Boala celiacă reprezintă o patologie frecvent subdiagnosticată din cauza variabilității clinice deosebite. Ea este o afecțiune sistemică, cronică, de tip autoimun, care afectează în principal intestinul, cauzată de ingerarea glutenului, la persoanele predispuse genetic. Intoleranța apare la complexul de proteine din grâu, secară și orz. Fracțiunea proteică ce generează declanșarea mecanismului autoimun este reprezentată de gliadină”, explică medicul Mardan.
Simptomele bolii pot fi clasice sau non-clasice, ceea ce face diagnosticarea dificilă. „Simptomele clasice includ diaree cronică cu scădere ponderală, constipație, distensie abdominală, greață și vărsături, scaune de culoare deschisă, cu aspect uleios și urât mirositoare, precum și durere abdominală post-prandială. Simptomele non-clasice pot fi anemia, pierderea densității osoase, erupții cutanate, ulcerații bucale, oboseală, leziuni ale sistemului nervos, dureri articulare, enzime hepatice crescute, infertilitate sau defecte de smalț dentar”, mai precizează specialistul.
Diagnosticul corect este esențial, iar medicul Mardan explică procesul: „Diagnosticul bolii celiace se stabilește în baza suspiciunii clinice, coroborată cu serologie pozitivă specifică și se confirmă endoscopic cu biopsierea mucoasei intestinale, unde se pot evidenția atrofia vilozităților intestinale, hipertrofie criptică sau infiltrat inflamator limfocitar intraepitelial”.
Cine trebuie să se testeze pentru această afecțiune? „Pacienții cu simptomatologie atribuibilă bolii celiace, rudele de gradul I ale unui pacient diagnosticat, precum și persoanele cu patologii asociate, cum ar fi diabetul zaharat tip 1, tiroidita autoimună, boala hepatică autoimună sau sindroame genetice precum Down, Turner sau Williams”, explică medicul.
Importanța diagnosticării corecte și instituirea unei diete fără gluten nu poate fi subestimată. „Stabilirea diagnosticului și instituirea unei diete fără gluten sunt fundamentale. Astfel, prevenim complicații nutriționale, dezvoltarea altor patologii autoimune, riscul de infecții, disfuncții ale sistemului reproducător, complicații cardiovasculare, neurologice, hepatice și chiar riscul de neoplazii – limfoame, adenocarcinoame de intestin subțire sau cancer esofagian”, mai spune medicul Mardan.
Tratamentul rămâne, în prezent, strict dieta fără gluten. „Glutenul se găsește în grâu (inclusiv toate variantele: grâu dur, spelta, kamut, einkorn, farro), orz, secară, triticale și, adesea, în ovăz, precum și în toate produsele derivate din aceste cereale. Este esențial să fie evitate făina albă, făina integrală, făina graham, grâul dur, grișul, crutoanele, pesmetul, tărâțele și germenii de grâu”, precizează specialistul.
Datele internaționale arată că prevalența bolii celiace în rândul populației este între 0,7 la sută și 2,9 la sută. „Creșterea conștientizării, implementarea unei abordări diagnostice și disponibilitatea serologiei pentru screening-ul pacienților cu risc pot duce la depistarea precoce a patologiei și la creșterea prevalenței în rândul populației”, încheie medicul gastroenterolog Mardan, subliniind cât de important este ca pacienții să fie informați și sprijiniți să recunoască semnele acestei afecțiuni.
