Atelier de paleografie chirilică la „Noaptea cercetătorilor europeni”

Arhivele Naționale Buzău, în parteneriat cu Muzeul Județean, invită publicul să participe astăzi, 26 septembrie, între orele 17.00 și 21.00, la un atelier special de paleografie chirilică, în cadrul evenimentului european „Noaptea cercetătorilor”.

Evenimentul are ca scop prezentarea publicului a ceea ce înseamnă să fii cercetător în Arhivele Naționale ale României. „Cele mai vechi documente din depozitele instituției sunt scrise în diferite paleografii (slavonă, chirilică, greacă, latină, maghiară), pe diferite suporturi (hârtie, pergament, mătase), validate cu peceţi atârnate, sigilii aplicate în chinovar, ceară roşie, neagră sau verde, în fum sau tuş”, transmite directoarea Arhivelor Naționale Buzău, Anca Pororo.

O experiență interactivă și educativă

Atelierul de la Buzău include copii de documente din patrimoniul Arhivelor Naționale ale României din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Domnitorul Țării Românești este cunoscut atât pentru realizările culturale și artistice, cât și pentru tragica sa soartă; el și cei patru fii ai săi au fost maziliți și duși la Istanbul în 1714, încarcerați în temuta închisoare Edicule și omorâți pe 15 august 1714.

„Prin intermediul documentelor vom descoperi crâmpeie de istorie, vom povesti cu vizitatorii noștri despre procesul de redactare a acestora, instrumentele de scris, suporturile de scriere, modalitatea de autentificare (sigilii aplicate sau atârnate, monograme domnești, semnături olografe) și îi vom provoca pe cei prezenți să-și scrie numele cu caractere chirilice”,  spune directoarea Anca Pororo.

Domnia lui Constantin Brâncoveanu este asociată cu o activitate culturală remarcabilă: construirea de ctitorii religioase într-un nou stil arhitectural, tipografie intensă și perfecționarea tehnicii miniaturale în documentele oficiale. Manuscrisele și copiile acestora devin astfel adevărate opere de artă, îmbogățite cu motive ornamentale și elemente cromatice.

„Domnia lui Constantin Brâncoveanu este asociată unor realizări culturale remarcabile. Pe lângă ctitoriile religioase, construite într-un nou stil arhitectural care îi poartă numele, (precum Biserica Adormirea Maicii Domnului din Râmnicu Sărat, fostă mănăstire), consemnăm intensa activitate tipografică, dar și interesul cancelariei sale de a inova și de a perfecționa o tehnică miniaturală, îmbogățită prin noi motive ornamentale și elemente cromatice, care a transformat documentele în adevărate opere de artă”, explică directoarea Arhivelor Naționale Buzău.

Evenimentul promite o experiență completă, care combină istoria, arta scrisului și tradiția culturală românească, oferind participanților șansa de a înțelege mai bine moștenirea documentară a țării și de a experimenta, practic, alfabetul chirilic, scriindu-și propriul nume pe modelul documentelor istorice.

Context istoric

Alfabetul chirilic a fost creat pe baza alfabetului grecesc vechi de frații Constantin și Metodiu, cunoscuți sub numele de Chiril și Metodiu. Acesta a fost introdus în spațiul românesc în Evul Mediu timpuriu și a fost folosit în documentele oficiale și particulare timp de mai bine de 300 de ani.

Cel mai vechi document scris în limba română cu caractere chirilice care s-a păstrat este „Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung”, adresată judelui Brașovului, Hanăș Begner, datată 1521 și aflată la Arhivele Naționale Brașov. „Limba română s-a folosit mai întâi în actele particulare, precum scrisorile și zapisele, și abia către sfârșitul secolului al XVI-lea a pătruns și în cancelaria domnească”, precizează directoarea Anca Pororo.

Începând cu secolul al XVII-lea, documentele scrise în limba română cu grafie chirilică au devenit tot mai numeroase. Între 1830 și 1860, perioada alfabetelor de tranziție, se foloseau atât slovele chirilice, cât și literele latine. Alfabetul chirilic a fost înlocuit oficial cu cel latin în anul 1862, pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza.