PSD a obținut prelungirea cu șase luni a plafonării adaosurilor comerciale la alimentele de bază

PSD a obținut, în urma discuțiilor din coaliția de guvernare, prelungirea măsurii de plafonare a adaosurilor comerciale la alimentele de bază pentru încă șase luni, până la 31 martie 2026, se arată într-un comunicat de presă al organizației județene a Partidului Social Democrat.

Decizia se aplică pentru 17 produse esențiale – pâine, lapte, brânzeturi, carne de pui și porc, ouă, făină, mălai, ulei, cartofi, legume și fructe de sezon – care se află zilnic pe masa majorității românilor, având ca obiectiv – ca aceste produse să rămână la prețuri accesibile, în special pentru familiile cu venituri mici și medii.

„Deși marii retaileri s-au opus prelungirii plafonării, PSD a argumentat că protejarea consumatorilor trebuie să aibă prioritate în fața intereselor comerciale. Măsura a demonstrat deja efecte pozitive în temperarea creșterii prețurilor, iar continuarea ei oferă stabilitate pe piață și sprijin pentru milioane de gospodării”, se arată în comunicat.

La rândul său, deputatul Romeo Lungu, președinte al organizației județene a Partidului Social Democrat, a declarat: „Am reușit să obținem prelungirea plafonării adaosurilor comerciale la alimentele de bază, o decizie esențială pentru protejarea puterii de cumpărare. Chiar dacă marii comercianți au exercitat presiuni pentru eliminarea acestei măsuri, am ales să fim de partea oamenilor. Nu vom accepta politici care lovesc în cetățeni. Este o soluție concretă, care oferă sprijin mai ales pentru familiile vulnerabile, dar și pentru clasa de mijloc, într-o perioadă în care costul vieții rămâne o provocare. Prezența noastră în coaliția de guvernare trebuie să aducă un echilibru și să protejeze interesele tuturor românilor, nu doar pe ale celor cu venituri mari”.

De asemenea, PSD Buzău reiterează angajamentul partidului de a susține politici care să aducă echilibru economic și protecție socială și va continua să militeze pentru măsuri care pun pe primul loc interesele cetățenilor.

Cum ar fi evoluat prețurile

Pentru a vedea ce ar fi însemnat o ipotetică renunțare la plafonarea prețurilor la alimentele de bază pentru buzunarele cetățenilor, Ziare.com a realizat un experiment simplu la raftul unuia dintre principalele lanțuri de supermarketuri și, luând varianta extremă, în care prețurile produselor s-ar mări cu 20 la sută, adaosul comercial maxim pe care îl pot practica comercianții la vânzarea cu amănuntul și cash carry față de prețul de achiziție, au rezultat următoarele prețuri:

• pâine albă simplă: 1,72 lei în prezent, cu un adaos de 0,34 = 2,06 lei
• făină albă de grâu „000” până la 1 kg: 3,04 lei (de la Băneasa), cu un adaos de 0,60 = 3,64 lei
• ouă de găină calibrul M: 9,19 lei (de la Gusturi românești), cu un adaos de 1,83 = 11,02
• ulei de floarea-soarelui până la 2 l: 9,09 lei (de la Unisol), cu un adaos de 1,81 = 10,9 lei
• mălai până la 1 kg: 4,29 lei (de la Băneasa), cu un adaos de 0,85 = 5,14 lei
• zahăr alb tos până la 1 kg: 13,99 lei (de la Mărgăritar), cu un adaos de 2,79 = 16,78 lei
• cartofi proaspeți albi vrac: 2,39 lei (românești), cu un adaos de 0,47 = 2,86 lei
• smântână – 12 la sută grăsime: 11,60 lei (de la Albalact), cu un adaos de 2,32 = 13,92
• lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5 la sută, cu excepția UHT: 6,10 lei (de la Gusturi românești), cu un adaos de 1,22 = 7,32 lei
• carne proaspătă pui (carne de pui însemnând: pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui
  întregi cu os și aripi de pui, varianta standard): 15,29 lei (produs propriu Mega), cu un adaos de 3,05 = 18,34 lei
• carne proaspătă porc (carne de porc însemnând: carne porc lucru, pulpă porc cu os și fără os, spată de porc): 25,39 lei (de la Gusturi românești), cu un adaos de 5,07 = 30,46 lei

Argumente pro…

De-a lungul timpului, măsura, care a fost introdusă în iulie 2023 și prelungită periodic, a avut parte atât de susținători cât și de contestatari, putând fi asimilată unora dintre cele mai clare exemple de intervenție directă a statului în economie.

Secretarul general al Guvernului Ștefan Radu Oprea (PSD), de exemplu, a afirmat recent, într-o postare pe Facebook, că plafonarea prețurilor la alimentele de bază ar trebui menținută întrucât și-a dovedit deja eficiența, iar renunțarea la plafonare i-ar afecta considerabil pe românii cu venituri mici. „Trebuie menținută plafonarea la alimentele de bază”, a scris Ștefan Radu Oprea, după care a enumerat patru argumente în favoarea menținerii:

• pentru că înainte de plafonare (iunie 2023) toate știrile erau despre creșterea prețurilor la alimente. Vă readuc aminte: + 15 la sută la lapte și pâine, +27 la sută la brânză, + 29 la sută la ouă, +33 la sută la cartofi, + 55 la sută la zahăr, +31 la sută la unt sau + 14 la sută la carne de pui și + 16 la sută la carnea de porc;
• pentru că la 1 an de zile de la aplicarea măsurii de plafonare, inflația era de 1,1 la sută la alimentele de bază scăzând de la media de 18 la sută;
• pentru că în ciuda încercării de a speria cetățenii nu a fost penurie de alimente, din contră, în anul 2024 producția de carne de porc a crescut cu 9,2 la sută și cu 8,7 la sută cea de carne de pasăre;
• pentru că inflația, care va crește cu cel puțin 2 puncte procentuale, dacă plafonarea la alimentele de bază dispare, nu îi afectează pe toți în mod egal. Va fi resimțită în special de cei cu venituri mici. Ar crește riscul pentru 1 milion de români să ajungă în zona sărăciei și a excluziunii sociale. Creșterea tensiunilor sociale ar putea fi dramatică.

Totodată, unul dintre argumentele principale pe care PSD le-a avansat pentru susținerea măsurii a fost faptul că eliminarea plafonării ar conduce la o creştere a inflaţiei la 13 – 15 la sută în următoarele luni.

„În condiţiile creşterii explozive a preţurilor (dramatic la energie, plus 66 la sută) şi a măsurilor de austeritate pe venituri (tăieri sau îngheţări), eliminarea plafonării la alimentele de bază ar face ca scăderea puterii de cumpărare a românilor cu venituri mici (care au o pondere ridicată în coşul de consum pentru alimente şi energie) să ajungă la 30 la sută”, se specifica între argumentele pe care PSD le-a vehiculat în coaliție pentru păstrarea măsurii.

Nu în ultimul rând, ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat de asemenea recent că „această măsură nu pune nicio presiune pe buget şi nu există nicio cheltuială pe care bugetul de stat să o facă, iar situaţia actuală, cu o inflaţie în creştere, reprezintă un argument extrem de puternic şi obiectiv în favoarea acesteia”.

… și contra plafonării prețurilor la alimentele de bază

Pe de altă parte, dintre argumentele renunțării la măsură, specialiștii amintesc de creșterea riscului de stagflație – consum scăzut, inflație ridicată și stagnarea economiei. Este de amintit, de asemenea, în context, poziția pe care a avut-o Consiliul Concurenței chiar înaintea adoptării acestei măsuri pentru prima oară, explicând că este plină de riscuri.

„Impunerea unui plafon unic ar putea conduce la accentuarea dezechilibrelor pe întreg lanţul de aprovizionare. Riscul cel mai mare pe care o astfel de propunere îl comportă este acela ca distribuitorii şi retailerii să refuze să mai furnizeze aceste produse, cu justificarea că acestea le produc pagube economice (…) Reglementarea preţurilor poate avea consecinţe negative nedorite, precum denaturarea nivelurilor optime de ofertă sau cerere, dar şi facilitarea înţelegerilor între întreprinderi de a alinia preţurile produselor”, se arăta în punctul de vedere al Consiliului Concurenţei la vremea respectivă.