FOTO / O buzoiancă a redat strălucirea Festivalului „Mamaia”

Laura Stroe (Ștefania-Laura Abibula-Stroe) este un spirit artistic și vizionar cultural, care și-a transformat sensibilitatea pentru frumos într-o misiune dedicată comunității. Absolventă a Liceului de Artă „Margareta Sterian” din Buzău, secția Artă Monumentală, la clasa profesorului Florin Menzopol și sub îndrumarea dirigintei Mioara Sângeorzan, ea a pășit inițial în universul artelor vizuale. Totuși, muzica a rămas pentru ea o fascinație permanentă, o prelungire a culorii și a ritmului vizual, care i-a modelat parcursul personal și profesional.
Astăzi, în calitate de director al Centrului Cultural Județean „Teodor T. Burada” din Constanța, Laura coordonează proiecte culturale de anvergură și poartă responsabilitatea readucerii la viață a unuia dintre cele mai importante evenimente muzicale din România, respectiv Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia”. Cu energie, viziune și respect pentru tradiție, ea creează punți între generații și oferă publicului experiențe artistice memorabile.
Laura este recunoscută pentru implicarea sa activă în promovarea și revitalizarea patrimoniului cultural românesc. Sub conducerea sa, Centrul Cultural Județean Constanța a organizat evenimente de marcă, printre care Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia” 2025, pe care Laura îl consideră „nu doar un eveniment, ci o emoție întreagă”. Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” condus de Laura funcționează ca centru științific și metodologic pentru așezămintele culturale din județ, promovând cultura populară și de performanță. Instituția valorifică patrimoniul imaterial al obiceiurilor și tradițiilor locale, precum și diversitatea etnică, dezvoltând proiecte artistice și culturale pentru toate vârstele.
În plus, centrul funcționează ca hub cultural, promovând cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului material și imaterial, dezvoltând industrii creative și antreprenoriat cultural. Printre principalele proiecte se numără activitatea Ansamblului Folcloric Profesionist „Brâulețul”, revista „Datina” și Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”, toate contribuind la păstrarea și promovarea culturii tradiționale și a creației populare contemporane.
Am stat de vorbă cu Laura despre începuturile pasiunii sale, provocările și emoțiile organizării Festivalului „Mamaia 2025”, despre amintiri, visuri și despre rolul artei în viața fiecăruia dintre noi.
Reporter: Cum a început pasiunea dumneavoastră pentru muzică și pentru organizarea de evenimente culturale?
Laura Stroe: Deși sunt absolventă a Liceului de Artă „Margareta Sterian” din Buzău, secția Artă Monumentală, la clasa domnului Florin Menzopol și dirigintă, dna Mioara Sângeorzan, muzica m-a fascinat dintotdeauna. Am fost un ascultător pasionat, atent la vibrația și emoția sunetelor, pentru mine, o prelungire a culorii și a ritmului vizual. Această sensibilitate m-a condus spre organizarea de evenimente culturale, unde artele se întâlnesc și devin experiențe împărtășite cu publicul. Organizarea de evenimente culturale a venit mai târziu, ca o continuare firească: am simțit că vocația mea nu este doar de a asculta și aprecia muzica, ci și de a crea contexte în care arta să ajungă la oameni.
Rep.: Ce v-a determinat să vă implicați în coordonarea Festivalului Mamaia 2025?
L.S.: Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia” este mai mult decât un eveniment; este un brand național, un bun patrimonial cultural al României, care a consacrat generații de artiști și a scris istoria muzicii ușoare. M-a motivat dorința de a relua, proteja și de a continua această tradiție, readucând în actualitate un simbol care aparține memoriei colective și care merită să rămână viu pentru publicul de azi și de mâine.
Rep.: Cum ați descrie rolul dumneavoastră ca director al Centrului Cultural Județean „Teodor T. Burada” în organizarea unui festival de această anvergură?
L.S.: Rolul meu este unul complex, de coordonator, dar și de mediator între instituții, artiști, echipe tehnice și public. Ca director, trebuie să am o viziune de ansamblu, dar și să fiu atentă la detalii. Mă consider un liant între tradiția festivalului și nevoile actuale ale publicului, între trecutul glorios și prezentul creativ. Este un rol care cere responsabilitate, dar îți aduce și o satisfacție unică atunci când vezi că emoția pe care o clădești prinde viață pe scenă.
Rep.: Care au fost principalele provocări în organizarea ediției din acest an?
L.S.: Cea mai mare provocare a fost aceea de a readuce la viață un festival după o pauză de mai bine de un deceniu; ultima ediție a avut loc în 2012 și a fost reluat în 2023 de Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor Burada” și Consiliul Județean Constanța. Acest lucru a însemnat să aducem o lume veche, cu tradițiile, emoțiile și gloria ei, în dialog cu o lume nouă, cu un public schimbat, cu alte așteptări și ritmuri. Să reînnoim fără să rupem firul continuității a fost, poate, cel mai greu și cel mai frumos exercițiu al acestei ediții.
Și anul acesta a fost nevoie să găsim echilibrul între respectarea tradiției și adaptarea la exigențele publicului contemporan. Provocările au fost logistice, financiare, dar și artistice, să găsim formula care să îmbine repertoriul vocilor de legendă cu vocea noilor generații. Am muncit cu o echipă extraordinară și acum, la final pot spune că fiecare obstacol poate deveni o oportunitate de creație.
Rep.: Ați menționat că „festivalul nu e doar un eveniment, e o emoție întreagă”. Ce înseamnă această emoție pentru dumneavoastră?
L.S.: Pentru mine, emoția Festivalului „Mamaia” înseamnă mai mult decât buget, organizare sau scenă. Acest festival nu îmi aparține mie, nici Constanței, ci este al întregii țări. Este al istoriei, al amintirilor pe care le poartă fiecare generație și al viselor care ne pot motiva să tindem spre mai bine și mai frumos. Emoția lui constă în faptul
că reunește oameni din toate colțurile României, într-o vibrație comună, muzica.
Pentru mine, emoția Festivalului „Mamaia” este despre continuitate, despre ce a fost și ce este, într-o întâlnire vie, intensă, irepetabilă.
Rep.: Care au fost momentele cele mai speciale sau memorabile din cadrul acestei ediții?
L.S.: Au fost multe clipe memorabile: reîntâlnirea cu artiști consacrați care au scris istoria festivalului, entuziasmul spectatorilor care ascultau piese de odinioară, dar și aplauzele dedicate tinerilor aflați pentru prima dată pe scena de la „Mamaia”. Dar cel mai emoționant moment a fost acela în care publicul s-a ridicat în picioare, spontan, pentru a cânta împreună un refren devenit emblematic. În acea clipă, am simțit că festivalul nu aparține doar artiștilor sau organizatorilor, ci tuturor celor care iubesc muzica românească.
Rep.: Ce surprize ați pregătit publicului în 2025 și cum ați reușit să le integrați în program?
L.S.: Am dorit ca ediția din 2025 să aducă o prospețime aparte fără să piardă respectul față de tradiție. Printre surprize
s-au numărat momente de omagiu pentru marii compozitori și interpreți ai muzicii ușoare românești, reinterpretate de artiști consacrați sau tineri. De asemenea, am pregătit colaborări inedite între artiști, momente care au adus emoție autentică.
Rep.: Cum ați ales artiștii care au evoluat la festival, între cei consacrați și tinerii talentați?
L.S.: Selecția artiștilor a fost realizată cu mare atenție, prin audiții, preselecții, în urma vechilor colaborări cu profesioniști ai industriei muzicale și ținând cont de cerințele publicului. Am dorit să avem pe scenă atât nume mari, care poartă amintirea edițiilor istorice, cât și voci noi, care dau speranță viitorului muzicii ușoare românești. Criteriul principal a fost calitatea artistică, dar și capacitatea de a amprenta pozitiv festivalul și de a emoționa publicul.
Rep.: Care este reacția publicului și cum credeți că contribuie festivalul la promovarea muzicii ușoare românești?
L.S.: Reacția publicului a fost extraordinară. Oamenii au venit nu doar din Constanța, ci din toată țara, ceea ce arată că Festivalul „Mamaia” rămâne un reper al muzicii ușoare românești. Cred că acest festival are rolul de a menține vie o parte din patrimoniul cultural românesc, dar și de a-l reînnoi prin generațiile tinere. Într-o lume dominată de ritmuri internaționale, „Mamaia” ne amintește de identitatea noastră muzicală și de faptul că muzica ușoară românească are încă forță.
Rep.: Aveți o amintire personală sau un moment al publicului care v-a impresionat în mod special în această ediție?
L.S.: Un moment care m-a emoționat profund a fost întâlnirea cu o doamnă din public, care mi-a spus că vine la Festivalul „Mamaia” tocmai din Elveția, programâdu-și vacanța în funcție de eveniment. În ochii ei am citit bucuria reîntâlnirii cu muzica tinereții, dar și recunoștința pentru faptul că festivalul renaște. Acest dialog simplu mi-a confirmat că în ceea ce facem nu este vorba doar despre organizare, ci și despre dăruire de emoție și memorie colectivă. Să nu mai spun că am câștigat și prietenii pe viață și îl parafrazez chiar pe unicul Adrian Daminescu.
Rep.: Cum vedeți evoluția Festivalului „Mamaia” în următorii ani?
L.S.: Îmi doresc ca Festivalul „Mamaia” să devină un brand cultural național cu deschidere internațională. Nu ne facem planuri, totuși, vizualizez edițiile viitoare ca fiind fabuloase. Festivalul poate deveni un punct de întâlnire între generații, un loc unde patrimoniul muzical românesc este păstrat și reînnoit permanent.
Rep.: Ce alte proiecte culturale sau inițiative similare intenționați să dezvoltați în viitor?
L.S.: Pe lângă Festivalul „Mamaia”, Centrul Cultural Județean „Teodor T. Burada” derulează numeroase proiecte de promovare a tradițiilor dobrogene, dar și de sprijinire a creației contemporane. De asemenea, ne dorim să
consolidăm festivalurile dedicate folclorului și identității locale, pentru ca Dobrogea să devină un adevărat pol cultural. Ar fi frumos și un moment bun să lansez invitația cititorilor să arunce o privire pe paginile Centrului Cultural Județean „Teodor Burada”, unde pot afla despre toată activitatea noastră și despre experiențele culturale pe care le pot trăi chiar și online.
Rep.: Dacă ar fi să faceți un portret al dumneavoastră, ce ați povesti? Ce momente importante în parcursul profesional ați adăuga?
L.S.: M-aș descrie ca pe un om al echilibrului dintre artă și organizare. Am început prin pasiunea pentru artă plastică, apoi istoria artei, poezie și muzică, după care am înțeles că vocația mea este să creez spații în care arta să ajungă la oameni. În parcursul meu profesional, momentele esențiale au fost asumarea rolului de manager cultural și reluarea Festivalului „Mamaia” sub coordonarea Centrului Cultural Județean „Teodor T. Burada” și a Consiliului Județean Constanța. Sunt recunoscătoare pentru că am putut transforma pasiunea într-o misiune și că pot lăsa ceva durabil în urma mea.
Rep.: Ce amintiri puteți să ne împărtășiți din liceu? Ce planuri de viitor aveați atunci? Ce i-ați spune acum Laurei din liceu?
L.S.: Anii de liceu au fost pentru mine poate cei mai frumoși ani, o perioadă de efervescență artistică, citeam mult, scriam poezie și visam la o viață dedicată culturii. Visam mult deși nu aveam planurile de viitor prea clare, dar toate se sprijineau pe credința că arta poate schimba lumea. Eram idealistă… încă sunt, și acest lucru nu este o piedică. În rest, mă bucuram împreună cu colegii mei, cu prietenii mei, de orice moment.
Dacă aș putea să-i spun ceva Laurei din liceu, i-aș șopti să aibă încredere, în Dumnezeu, în ea și în visele ei, să nu se teamă de drumurile grele sau cele închise și să rămână loială ideilor și sensibilității sale. Pentru că tocmai aceste idei, de multe ori prea îndrăznețe și acea sensibilitate au devenit forța care m-a adus acum, azi, aici.
Rep. Dacă v-ați întoarce în timp, ce mesaj i-ați transmite adolescentei Laura?
L.S.: I-aș spune Laurei ceea ce deja spun fetițelor mele, Sibel și Aliya… să creadă mai mult în ea/ele și să nu se teamă de greșeli. Fiecare pas, chiar și cel ezitant, o va aduce/le va aduce mai aproape de ceea ce este menită/sunt menite să fie, să realizeze prin asumare, perseverență și curaj.



