A apărut Indexul de Trafic 2025, o analiză realizată de Institutul pentru Orașe Vizionare care prezintă o radiografie a traficului din municipiile reședință de județ și identifică tiparele de mobilitate urbană. Indexul compară cât de mult încetinește circulația în zilele lucrătoare față de un regim liber, pentru cele 41 de municipii reședință și București.
Conform analizei, orașele mici, precum Reșița, Giurgiu și Cărărași au cel mai fluent trafic. La polul opus, Bucureștiul se menține un caz aparte, cu pierderi datorate aglomerației echivalente a peste 12 zile de lucru anual pentru un șofer obișnuit, adică mai mult de jumătate din concediul de odihnă legal. De asemenea, raportul arată că tiparul clasic al „orelor de vârf” s-a schimbat. Orașele nu mai sunt blocate doar când oamenii intră și ies de la muncă, ci și în mijlocul zilei, când activitățile zilnice fragmentate produc congestii prelungite.
Datele studiului au fost colectate în perioada martie–iunie 2025, de luni până vineri, între orele 7.00 și 20.00, atunci când oamenii se deplasează cel mai mult prin oraș. Pentru a avea un punct de referință „liber”, s-au folosit vitezele de circulație înregistrate duminica dimineața, între orele 7.00 și 8.00. Acesta este intervalul cu cel mai redus trafic la nivel național, ceea ce oferă un etalon comparabil și repetabil pentru toate orașele.
Cum arată România în mișcare
În mod nesurprinzător, orașele mici conduc clasamentul mobilității fluente. Reșița, Giurgiu și Călărași sunt primele trei orașe din clasamentul Indexului: un locuitor pierde aici din cauza congestiei traficului, doar 3–3,5 zile de lucru pe an, ceea ce confirmă că dimensiunea redusă a orașului oferă locuitorilor o mobilitate constantă și eficientă. Analiza din 2025 indică și câteva salturi spectaculoase față de rezultatele Indexului de anul trecut. Oradea urcă 17 locuri față de 2024, în timp ce Alba Iulia și Bistrița câștigă câte opt poziții. Reșița, care își consolidează locul întâi, câștigă și ea șase locuri față de anul trecut.
În contrast, orașele mari rămân sub o presiune constantă. Bucureștiul este în continuare excepția majoră a rețelei urbane românești, cu un ETTR (Excess Travel Time Ratio) de circa 45 la sută și cu pierderi datorate aglomerației, echivalente a peste 12,7 zile de lucru anual. Timișoara și Iași trec și ele pragul de 9 zile pierdute pe an, ceea ce indică nevoia unor măsuri structurale.
Există însă și excepții pozitive la scară mare. Brăila și Galați, deși depășesc 150.000 de locuitori, reușesc să intre în zona verde a clasamentului, cu doar 3,6–4,3 zile pierdute pe an din cauza aglomerației în trafic. Rezultatele lor arată că un ritm mediu bun al mobilității, combinat cu o diferență moderată de viteză între weekend și zilele lucrătoare, poate compensa dimensiunea populației.
La polul opus al dinamicii, câteva orașe, unele dintre ele de dimensiuni mici, marchează căderi abrupte față de 2024. Alexandria și Cluj-Napoca câte șapte poziții, în timp ce Brașov, Tulcea pierd și ele cinci. Explicațiile țin de presiuni noi pe rețelele rutiere, șantiere prelungite sau un management mai puțin eficient al traficului.
În ceea ce privește municipiu Buzău, acesta se situează la jumătatea clasamentului, pe locul 19 din 41 de municipii reședințe de județ, inclusiv Capitala, cu un ETTR (Excess Travel Time Ratio) de 20 la sută și 6,2 zile pe an pierdute din cauza întârzierilor din trafic.
Prânzul este noul vârf de trafic
„Datele analizate de noi arată că ora de prânz este noul vârf de trafic. În multe orașe, vitezele minime nu se mai înregistrează la 8.00 sau 17.00, ci între orele 11.00 și 14.00. Explicația vine din munca flexibilă, programe decalate și 
o dispersie mai mare a fluxurilor de deplasare pe durata zilei. Dacă prânzul este momentul critic, iar drumurile scurte, combinate, spre școli, piețe, spitale sau birouri locale, curieratul și livrările de mâncare, precum și transportul alternativ de tip Uber/Bolt, sunt cele care generează încetiniri, atunci măsurile de mobilitate (benzi pentru transportul public, ferestre pentru livrări, managementul parcărilor, semaforizare adaptivă) trebuie calibrate și pentru intervalul 11.00–14.00, nu doar pentru orele tradiționale de rush hour, și pentru mobilitatea zilnică de proximitate, nu doar fluxurile de intrare–ieșire din oraș”, spune Florian Filat, director executiv al Institutului pentru Orașe Vizionare și manager de proiect CITY INDEX.
„Pentru că atunci când vorbim de trafic, vorbim de calitatea vieții de fapt, am luat în calcul și ETTR (Excess Travel Time Ratio), un indicator mai sofisticat, care nu doar compară viteze, ci ne arată cât de <scump> este timpul pierdut efectiv. Impactul congestiei nu se măsoară doar în kilometri pe oră, ci și în zile de viață pierdute anual din cauza aglomerației din trafic. În cele din urmă, înseamnă mai puțin timp cu familia, mai puțină odihnă și mai puțină libertate personală. Două orașe cu aceeași congestie relativă pot avea un impact diferit în zile pierdute, în funcție de viteza medie de bază cu care se circulă în oraș”, mai spune Filat.
Care a fost metodologia de calcul a indexului
Indexul compară viteza de deplasare în zilele lucrătoare cu regimul liber de duminică dimineața (7.00–8.00), pentru a surprinde nivelul real al congestiei urbane. Datele au fost colectate în perioada martie – iunie 2025, de luni până vineri, între orele 7.00 și 20.00, exact în intervalele când oamenii se deplasează cel mai mult prin oraș.
În fiecare municipiu/sector al Bucureștiului au fost analizate opt trasee – patru pe artere principale și patru pe drumuri urbane diverse – acoperind în medie circa 90 de kilometri de rețea rutieră/oraș sau sector. În total, peste 600.000 de observații în timp real, preluate din Google Maps, surprind situația efectivă din teren, și nu o prognoză.
Clasamentul se bazează pe doi indicatori principali: diferența de viteză dintre duminică dimineața și zilele lucrătoare (Δ viteză, care reflectă congestia resimțită) și viteza medie în intervalul luni – vineri, care arată ritmul general al mobilității urbane. Pentru o mai bună înțelegere publică, aceste date au fost traduse în doi indicatori suplimentari: ETTR (Excess Travel Time Ratio) – procentul de timp pierdut în raport cu un trafic liber -, și zile pierdute pe an – echivalentul, în zile de lucru de opt ore, al timpului irosit din cauza aglomerației -, de un șofer tipic care parcurge zilnic 30 km, timp de 250 de zile lucrătoare anual.
Indexul de trafic este un instrument actualizat anual, cu scopul de a oferi o imagine clară, comparabilă și utilă pentru cei care iau decizii privind mobilitatea.
Ce este CITY INDEX 2025
Indexul de Trafic face parte din CITY INDEX 2025, barometrul anual de performanță urbană realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. Acesta analizează 41 de municipii reședință de județ, pe baza a 51 de indicatori grupați în trei mari dimensiuni: Calitate, Prosperitate și Vibrație. Traficul este unul dintre indicatorii din componenta Calitatea Locului. Analiza completă a celor 51 de indicatori va fi prezentată public la finalul lunii octombrie. Prima ediție a CITY INDEX a fost lansată în 2024.
Ce este Institutul pentru Orașe Vizionare
Misiunea Institutului pentru Orașe Vizionare este să ofere suport liderilor comunităților (locale) pentru a dezvolta orașe și regiuni în care oamenii să se simtă respectați, implicați și fericiți. Institutul dezvoltă instrumente și soluții care să ajute liderii comunităților să cunoască și să înțeleagă punctele forte și punctele slabe ale orașelor, să-și măsoare performanța și progresul și să ia decizii strategice obiective, bazate pe date.
