Cum arată o toamnă buzoiană fierbinte

Se anunță o toamnă fierbinte și la Buzău, cel puțin din punctul de vedere al mișcărilor de protest ale unor categorii profesionale esențiale în bunul mers al societății.

Judecătoriile și Tribunalul, aproape paralizate

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis vineri, 29 august, că toate judecătoriile și tribunalele din țară s-au alăturat protestului împotriva proiectului care modifică pensiile magistraților.

„Tribunalele și judecătoriile din întreaga țară au hotărât că se impune adoptarea acelorași măsuri stabilite de cele 16 curți de apel, solicitând retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor și încetarea campaniei agresive împotriva autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă”, potrivit comunicatului transmis de CSM.

Judecătoriile și tribunalele din țară s-au alăturat, astfel, celor 16 curți de apel care au anunțat că își vor suspenda activitatea și se opun adoptării proiectului care modifică pensiile magistaților. E important de menționat că trebuie urmărit pe site-ul fiecărei instanțe în parte dacă și-a suspendat activitatea. Anunțuri concrete privind suspendarea activității au fost transmise de cele 16 curți de apel din țară, dar și de Tribunalul Militar București, Tribunalul Iași, Tribunalul Sibiu, Judecătoria Satu Mare, Tribunalul Bacău, Tribunalul Dâmbovița, Tribunalul și Judecătoria Buzău.

Cu o zi înainte, CSM a transmis că Parchetul General, 16 parchete de pe lângă curțile de apel, 46 de parchete de pe lângă tribunale și 169 de parchete de pe lângă judecătorii au decis (cu unanimitate de voturi ale procurorilor) să se alăture protestului prin suspendarea activității. Din comunicatul CSM reiese, însă, că 13 parchete de pe lângă judecătorii, DIICOT și DNA nu și-au suspendat activitatea.

Ce presupune suspendarea activității la procurori și judecători?

Protestul procurorilor este manifestat, potrivit CSM, prin:

• Suspendarea activității, urmând a fi soluționate doar cauzele cu caracter urgent (cauzele în care se impune luarea măsurilor arestării preventive sau a arestului la domiciliu, punerea în executare a mandatelor europene de arestare și a cererilor de extrădare, cauzele cu inculpați față de care au fost dispuse măsuri preventive, cauzele privind confirmarea ordinelor de protecție provizorie emise de către organele de poliție) și alte situații operative care nu suportă amânare;
• Suspendarea activității de relații cu publicul și primire în audiență;
• Susținerea formelor de protest ce vor fi adoptate de către instanțele judecătorești.
• În principal, judecătorii vor mai trata următoarele tipuri de cazuri:
• În materie penală, este vorba de măsurile preventive, măsurile de siguranță cu caracter medical și cererile privind emiterea mandatelor de supraveghere.
• În materie civilă, este vorba de măsuri de protecție a minorilor (încuviințare adopție sau plasament de urgență, de exemplu), măsuri asiguratorii, ordonanțe președințiale în situații de risc privind integritatea minorilor și acordarea/stabilirea de tratamente medicale, răpirile internaționale de copii, ordine de protecție, suspendarea actelor administrative și suspendarea grevelor.
• În același timp, și în penal, dar și în civil, judecătorii pot lua decizii în cauze pe care le apreciază drept „extremă urgență” și vor continua să redacteze hotărâri din cauze deja soluționate.

Fără relații cu publicul la primăriile de la țară

Funcționarii afiliați Sindicatului Național al Salariaților Comunelor  și Orașelor din România (SCOR) au declanșat vineri un protest pe termen nedeterminat. De astăzi, angajații din primării nu vor mai lucra cu publicul.

„După șapte săptămâni de <dialogul surzilor> între primarii comunelor și Sindicatul Național SCOR, pe de o parte, cu premierul Ilie Bolojan, pe de altă parte, așa-numitul <Pachet 2> de măsuri privind administrația publică locală a fost astăzi pus pe masă într-o formă care demolează primăriile comunelor și ale orașelor mici”, este anunțul SCORR.

La Buzău, sindicatul are aproape 600 de membri din 44 de primării, anunță Focus TV. Fiecare primărie a primit o notificare prin care li se cere membrilor de sindicat să fie solidari cu demersul inițiat la nivel central, astfel că fiecare unitate administrativ-teritorială  va decide dacă se va alătura sau nu acestui protest.

„Vă adresăm rugămintea de a fi solidari cu demersul nostru, în sensul de a permite modificarea adhoc a programului de lucru cu publicul, pe durată nedeterminată, în sensul în care se va desfășura acțiunea noastră de protest. Protestul nostru este îndreptat în interesul colectivităților noastre locale, contrar aparențelor!”, se arată în notificarea trimisă de SCOR.

Adrian Marin, președintele filialei SCOR Buzău, a declarat pentru sursa citată că sindicatul are membri doar în primăriile din mediul rural, deci în primăriile din orașe și municipii programul cu publicul nu va fi afectat.

Funcționarii sunt nemulțumiți de reducerile de personal anunțate de premierul României: „Cu o medie a funcționarilor publici de 9,78/primărie comunală, numărul acestora se va reduce brutal cu încă 25 la sută din ceea ce a mai rămas după reducerea de 10 la sută de anul trecut. În timp ce reducerea personalului în structurile centrale, promisă a fi de 20 la sută, trenează, la nivelul comunelor fiecare al treilea salariat trebuie să plece, deși aceștia sunt cel mai prost plătiți dintre toți bugetarii. În plus, după ce a promis preluarea asistenților personali ai persoanelor cu handicap la bugetul de stat, guvernul a modificat proiectul de lege și cei 60.000 de asistenți personali rămân în sarcina primăriilor”, se arată în comunicatul de presă emis de sindicat. O altă nemulțumire este „introducerea <jumătății de funcționar public> prin reducerea la jumătate a normei pentru funcționarii publici aflați în funcție”.

Funcționarii din primării spun că această măsură „reprezintă cea mai pură formă de epurare politică a funcționarilor care apără legalitatea execuției bugetare, a achizițiilor publice, a urbanismului sau a actelor administrative, fără nici o legătură cu deficitul bugetar”.

Școala începe… în fața Prefecturii

Sindicaliștii din Educație au protestat vineri pentru a 21-a zi în fața Ministerului Educației și Cercetării, cerând demisia ministrului Daniel David și abrogarea Legii 141/2025 care reglementează unele măsuri fiscal-bugetare.

„Astăzi, 29 august 2025, am ajuns la a 21-a zi de protest în fața Ministerului Educației. 21 de zile în care am arătat că angajații din învățământ nu acceptă ca educația să fie sacrificată prin austeritate. Comisia Europeană spune clar: educația este o investiție, nu un cost. Noi, în România, vedem exact opusul – profesori supraîncărcați, burse tăiate, școli comasate. Nu mai acceptăm ca educația să fie sacrificată! Vrem ca România să se alinieze standardelor europene, vrem respect pentru profesori și șanse reale pentru elevi. Mesajul nostru rămâne neschimbat: Abrogarea Legii 141/2025 și o finanțare corectă pentru școala românească!”, au scris sindicaliștii de la Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, pe Facebook. Aceștia anunță că protestele vor continua în perioada următoare.

Pe 3 septembrie, începând cu ora 10.00, va fi pichetat sediul Ministerului Educației și Cercetării. Totodată, în perioada 3-5 septembrie, între orele 12.00 și 13.00 vor avea loc mitinguri de protest în Piața Victoriei.

Mai mult, deschiderea anului școlar se va face, în premieră în România, în ultimii 35 de ani, în fața Palatului Victoria, a Palatului Cotroceni, a prefecturilor, în semn de protest pentru că Guvernul „neglijează complet” Educația pentru o miză financiară foarte mică, a declarat, vineri, Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), după întâlnirea sindicatelor și patronatelor cu premierul Ilie Bolojan.