APIA Buzău a cheltuit aproape 19 milioane de euro pentru protejarea unei specii de păsări sălbatice

Planul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) oferă fermierilor buzoieni, printre alte proiecte de mediu, și un capitol numit Măsură 10 – Pachet 7, în care este definit proiectul de sprijin pentru protejarea și conservarea gâștei cu gât roșu. La nivel național, conform unei statistici obținută de surse de presă apropiate serviciilor APIA, între anul 2015 și 2021, pentru „conservarea” speciei de gâște sălbatice Branta ruficolli (gâsca cu gât roșu) au fost cheltuiți nu mai puțin de 464 de milioane de lei, aproximativ 93 de milioane de euro. În județul Buzău, conform datelor oficiale, solicitate de OPINIA și prezentate de Claudia Stelea, director APIA Buzău, o parte dintre fermierii locali au primit aproape 19 milioane de euro, sub formă de subvenții din fonduri europene dedicate protejării și asigurării unui habitat corespunzător pentru ca specia de gâscă sălbatică Branta ruficolli să poată traversa perioadele de iarnă, anotimp în care alege să ierneze și în anumite zone din județul Buzău.

Proiectul constă în acordarea unei subvenții suplimentare pentru fermierii care se înscriu în acest proiect și care acceptă să întreprindă acțiunile prevăzute de către ornitologii ecologiști de la Societatea Ornitologică Română (SOR) – Măsura 10-agro-mediu şi climă din PNDR/ Pachetul 7 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) – 250 euro/ha/an.

În condițiile în care programul de subvenționare pe măsura amintită va continua până în anul 2027 în cadrul Planului Național Strategic (PNS), se apreciază că la acea dată un total estimat de subvenționare ar ajunge la nivelul a cel puțin 200 de milioane de euro. Această specie de gâște este considerată vulnerabilă, deși are o populație relativ stabilă și nu se vânează pe ruta de migrație. În România, vânătoarea nu a fost permisă de cel puțin 40-50 de ani.

Directoarea Stelea a explicat pentru OPINIA că astfel de subvenții nu sunt accesibile fermierilor mici sau chiar mijlocii, pentru că la momentul încheierii convențiilor de plată aceștia trebuie să-și asume o serie de obligații, care presupun cheltuieli destul de importante. Astfel, pentru a asigura condițiile de iernare a speciei respective de gâscă sălbatică, fermierii au obligația să înființeze culturi de toamnă pe sole care pot ajunge și la 100 de hectare, pentru a fi asigurată hrana păsărilor. Mai mult, la pregătirea terenurilor pentru însămânțat, fermierul este obligat să folosească doar pesticide din categoriile bio, inputuri despre care se știe că au prețuri mult mai mari în raport cu pesticidele obținute chimic.

Aceeași sursă apreciază că inclusiv condițiile atmosferice au influențat „apetitul” fermierilor buzoieni la astfel de subvenții. Statistica oficială prezentată de conducerea APIA Buzău arată că începând cu anul 2020, până în prezent, o medie de 115 fermieri buzoieni au accesat fonduri europene pe „Măsura 10-agro-mediu şi climă din PNDR/ Pachetul 7 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) – 250 euro/ha/an”, iar media suprafețelor de terenuri agricole puse la dispoziția programului european fiind de aproximativ 13.000 de hectare pe sezon. Pe de altă parte, seceta pedologică instalată în ultimii doi ani a făcut ca suprafețele dedicate măsurii respective să fie reduse tranșant, astfel că pentru sezonul 2025 doar 62 fermieri buzoieni au solicitat subvențiile respective, pentru o suprafață înjumătățită, de doar 7.874 hectare.