Vara acestui an va fi caracterizată, la Buzău, de temperaturi ridicate şi de instabilitate atmosferică, după valorile-record înregistrate pe parcursul anului trecut.
Numărul mediu anual de zile caniculare în județul Buzău, cu temperaturi maxime mai mari de 35 de grade Celsius, la nivelul judeţului Buzău, a fost, în perioada 1991-2020, cu până la patru zile mai mare decât în intervalul 1961-1990, reiese dintr-o analiză a Administraţiei Naţionale de Meteorologie citată de „Agerpres”.
Totodată, în intervalul 2020-2024 au fost înregistrate temperaturi extreme în regiune. Pe 17 iulie 2024 la staţia meteo Buzău a fost înregistrată o maximă de 39,7 grade Celsius, pe 15 iulie 2024 la staţia meteo Pătârlagele temperatura aerului a fost de 38,3 grade Celsius, iar la Râmnicu Sărat, tot în 2024 au fost înregistrate, în ziua de 16 iulie, 40,1 grade Celsius. În continuare, pentru vara anului 2025 sunt aşteptate temperaturi peste media climatologică.
Într-un context mai larg, specialiştii în meteorologie arată că vara anului 2025 este caracterizată de o fază climatologică neutră, cu anomalii pozitive ale temperaturilor, după încheierea episodului La Nina, fenomen asociat cu răcirea apelor. „În prezent, România şi întreaga regiune a Europei de Sud-Est se află într-un context climatologic dominat de o fază ENSO-neutră (adică nici El Nino, nici La Nina), după încheierea unui episod slab de La Nina la începutul anului 2025 (…) În general, fenomenele ENSO (El Nino – Southern Oscillation sau Oscilația Sudică El Niño -, este un fenomen climatic natural care implică schimbări în temperaturile apei din Pacificul tropical central și estic. ENSO are trei faze: El Niño <încălzire>, La Niña <răcire> și neutru. Aceste faze pot afecta vremea în Statele Unite și în alte părți ale lumii, n.r.) au o influenţă indirectă asupra climatului Europei (…) În cazul României şi al Europei de Sud-Est, previziunile sezoniere bazate pe modelele climatice actuale indică o probabilitate ridicată de temperaturi peste media climatologică pentru perioada mai-iulie 2025. Această tendinţă este susţinută de anomaliile pozitive de temperatură a suprafeţei oceanelor în emisfera nordică şi de absenţa unui semnal clar de răcire dinspre Pacificul tropical, caracteristic pentru La Nina”, a transmis ANM pentru „Agerpres”.
Pe de altă parte, specialiştii se aşteaptă la posibile precipitaţii asociate cu perioade de secetă: „Pentru sud-estul Europei, inclusiv România, modelele actuale nu indică un semnal
unitar – sunt posibile episoade de secetă pedologică în unele regiuni, alături de perioade cu instabilitate atmosferică accentuată şi precipitaţii convective locale. Astfel, se anticipează o variabilitate crescută a regimului pluviometric, fără o abatere clară pozitivă sau negativă la scară regională. În concluzie, în lunile următoare, România se va confrunta cel mai probabil cu un regim termic peste media climatologică şi cu o distribuţie spaţială şi temporală inegală a precipitaţiilor, într-un context dominat de ENSO-neutru, dar marcat de efectele persistente ale încălzirii globale”, informează sursa citată.
