Șantierul arheologic de la Târcov: cetatea dacică din munții Buzăului revine în atenția cercetătorilor și turiștilor

Muzeul Județean Buzău a reluat în această primăvară săpăturile sistematice la unul dintre cele mai valoroase situri arheologice din județ, cetatea dacică de la Târcov, aflată pe o culme izolată cunoscută de localnici sub numele „Piatra cu Lilieci”.

Considerată un punct strategic de apărare din perioada regelui Decebal, cetatea continuă să ofere indicii prețioase despre organizarea militară și viața cotidiană a dacilor în contextul războaielor cu romanii. Aflată la aproximativ 7 kilometri nord de comuna Pârscov, pe o înălțime de 735 de metri, cetatea de la Târcov a fost construită în a doua jumătate a secolului I d.Hr. și, potrivit arheologilor, a avut un rol important în controlul accesului spre Transilvania, pe valea superioară a râului Buzău. Fortificația se înscrie în sistemul de apărare al dacilor, activ mai ales în timpul domniei lui Decebal și a confruntărilor cu Imperiul Roman.

„Ca urmare a planului de cercetare, am deschis și în acest an seria șantierelor arheologice finanțate de Muzeul Județean și parțial de Ministerul Culturii. Anul acesta, instituția noastră a obținut fonduri pentru cercetare arheologică direct din fondul ministerial, 37.000 de lei pentru șantierul deschis de la Gruiu Dării-Pietroasele și o finanțare de 15.000 de lei pentru șantierul arheologic Cârlomănești. În prezent, echipa de arheologi a muzeului condusă de Matei Sebastian, șeful Secției Arheologie, a reluat săpăturile în șantierul de la Târcov, comuna Pârscov, unde, din 2007, se află în curs de cercetare sistematică o cetate dacică”, a declarat Daniel Costache, directorul Muzeului Județean, pentru Agerpres.

Lucrările din anii anteriori și cele reluate recent au vizat cele trei terase ale cetății, plus zona de platou, unde s-au identificat urmele unei așezări fortificate. Primele două terase erau apărate de ziduri cu fundație din piatră, cel mai probabil consolidate cu lemn, iar într-o zonă a fost identificat un turn de observație sau apărare, construit pe o fundație solidă de piatră. Locuințele descoperite sunt de tipul paiantei, o tehnică specifică dacilor, cu pereți de lemn tencuiți cu lut. În unele dintre ele s-au găsit urme de incendiu, sugerând posibile atacuri sau abandonul forțat al cetății în timpul războaielor daco-romane. „Pe zona de platou au fost cercetate mai multe locuințe de suprafață construite tipic pentru perioada dacică în sistem paiantă, cu urme de decor. Acea cetate a funcționat în secolul I d. Hr. și își încetează existența în timpul războaielor dacice ale lui Traian, foarte probabil nu cred că riscăm prea mult să spunem că cetatea dacică de la Târcov își încheie existența în directă legătură cu războaiele din 101-102/105-106. Cetatea ar fi fost locuită de un număr redus de oameni și care probabil făceau parte din elita războinică a dacilor din zona de curbură a Carpaților”, a mai spus Costache.

Săpăturile au scos la iveală numeroase fragmente ceramice, inclusiv vase de provizii, de gătit sau de băut, căni, cești, străchini și castroane. Totodată, arheologii au descoperit unelte și arme din fier, cum ar fi cuțite, cuie, scoabe, vârfuri de lance și săgeți, dar și podoabe din bronz, mărgele din sticlă și chiar râșnițe din piatră, toate oferind o imagine complexă a vieții cotidiene din cetatea de la Târcov.

Un alt obiectiv al cercetării este dezvoltarea turismului cultural și arheologic. „Șantierul poate fi vizitat, avem un proiect ca, începând din această vară, să putem amplasa panouri informative pentru a încuraja turismul cultural, istoric, arheologic și pentru a încerca să dezvoltăm apariția unor rute cultural- turistice”, mai spune directorul Muzeului Județean. Pe termen lung, instituția dorește includerea cetății într-o rută cultural-turistică care să conecteze siturile arheologice importante din județ și să ofere publicului acces la comori ascunse ale istoriei naționale.

Cetatea dacică de la Târcov nu este doar o filă de istorie redescoperită, ci un potențial magnet pentru turismul educativ. Cu sprijin instituțional și deschidere spre public, acest sit arheologic se poate transforma într-un reper major pentru cei pasionați de trecutul dacic și de comorile ascunse ale Munteniei.