Dezastrul de la Salina Praid afectează puternic întreaga comunitate din satul harghitean cu același nume, în care peste 80 la sută dintre cei aproximativ 6.500 de locuitori trăiesc de pe urma turismului al cărui punct central este celebra mină de sare. Aflată în administrarea Companiei Naționale a Sării Salrom, mina este în pericol de a se prăbuși, iar oamenii din Praid acuză atât conducerea salinei, cât și pe cea a Salrom, de nepăsare în fața unei probleme mai vechi al cărei punct culminant s-a produs odată cu inundațiile de săptămâna trecută.
Printre cei arătați cu degetul în această tragedie este și președintele Consiliului de Administrație al Salrom, compania de stat care deține Salina Praid. Este vorba despre social-democratul Nicolae Cîmpeanu, originar din Berca. Acesta, născut în ianuarie 1967, ocupă această funcție din februarie 2022, mandatul său fiind prelungit în martie 2024, conform informațiilor de pe site-ul Salrom. Până să ajungă la Salrom, Cîmpeanu a trecut printr-o serie de alte funcții la diverse companii mari în care statul este acționar, precum OMV Petrom sau Romgaz.
Potrivit CV-urilor sale publice, de pe site-urile Romgaz și Salrom, el a terminat liceul industrial de petrol Berca în 1986. Apoi, din 1986 până în 1990 a lucrat la Petrom, la schela de producție petrolieră Berca, având funcțiile de operator gaze, operator țiței, receptor-distribuitor și recondiționer scule. Din 1990 până în 2006, a funcționat, tot în cadrul Petrom, ca inspector documente clasificate, inspector protecție civilă și responsabil mobilizare. Apoi, a tot avansat în cadrul Petrom până în 2018, când a fost numit membru în Consiliul de Administrație la Oil Terminal Constanța SA. În 2019, acesta a ajuns în Consiliul de Administrație al Romgaz.
„Nicolae Cîmpeanu, 52 de ani, provine din organizaţia PSD Buzău (…) A absolvit la 40 de ani o facultate de ştiinţe economice la Spiru Haret. Până atunci a lucrat ca muncitor şi maistru la schela petrolieră Berca, Buzău. Consilier local în Berca, Cîmpeanu a fost promovat în consiliul de administraţie al Oil Terminal, în condiţiile în care era angajat al OMV Petrom”, scria Adevărul în iunie 2019.
În tot acest timp, Cîmpeanu a evoluat și pe palierul educațional, nu doar profesional. Astfel, în perioada 1998 – 2001, a obținut calificarea de maistru mecanic auto la Grup Școlar Industrial Buzău, iar în 2007 a devenit student la Universitatea Spiru Haret, la Științe Economice. A terminat studiile în 2010, la 43 de ani. De asemenea, a absolvit și mai multe cursuri de pregătire, în securitatea muncii, protecția informațiilor clasificate, procesare documente Word sau agent de pază și ordine. În ultimii ani și-a îmbunătățit cunoștințele de limba engleză. Dacă în CV-ul postat pe site-ul Romgaz în 2020 era începător, în cel mai recent de pe site-ul Salrom este la nivelul B1 (intermediar).
Cîmpeanu a fost ales președinte al organizației locale PSD din Berca. De asemenea, Nicolae Cîmpeanu a ocupat vreme de mai multe mandate un post de consilier local în comuna Berca, inclusiv în perioada 2020-2024, când a trecut și la șefia Salrom. Iar potrivit datelor publice a candidat și în 2024 pentru un nou mandat de consilier local la Berca, fiind chiar primul pe lista de candidați ai PSD.
Potrivit ultimei declarații de avere publice, depusă anul trecut în iunie, Nicolae Cîmpeanu a avut următoarele venituri: salariu de la OMV Petrom Global Solutions SRL, București – 112.156 lei, indemnizații de la Societatea Națională a Petrolului Filiala Buzău – 1.750 lei, de la Primăria Berca – 7.296 lei și de la Societatea Națională a Sării S.A. (membru în Consiliul de Administrație) – 59.520 lei. Adică 180.722 lei anual, res-
pectiv 15.060 lei pe lună. Iar soția, angajată a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Galați a avut venituri din salarii de 85.140 lei.
Nici conducerea executivă a Salrom nu stă prea pe roze
Constantin Dan Dobrea, fost funcționar la Primăria Lehliu Gară, cu masterat la Academia de Poliție este din anul 2022 director Salrom. Numirea a fost făcută de către fostul său coleg din UNPR, Florin Spătaru, fost ministru al Economiei. Când a fost plasat în funcția de director la Salrom, Dobrea nu avea nici o legătură nici cu exploatarea sării, nici cu mineritul. El a fost administrator la o firmă care vindea mașini sau director la companii de asigurări. Între ianuarie 2020 și aprilie 2021 a fost inspector la Primăria Lehliu Gară, iar ulterior la primăria Galați. În octombrie 2021, Dobrea a apărut la televiziunea Reperul TV în calitate de administrator al unui restaurant din Galați, dar salariile primite de la cârciumă nu au fost menționate în declarația de avere.
Care este situația de la Salina Praid
Craterele de la Salina Praid care a fost inundată săptămâna trecută după ce pârâul Corund a venit cu un debit de 100 de ori mai mare decât normalul sunt tot mai mari. Potrivit fotoreporterului maghiar László Végh, care urmărește zona zilnic din dronă, cantitatea mare de apă dulce care a intrat în mină dizolvă sarea din pereți, astfel încât „este doar o chestiune de timp până când se va prăbuși complet și se va forma un nou lac de apă sărată pe fostul amplasament al minei”.
Experții au raportat daune structurale semnificative la mina de sare din cauza inundațiilor recente și spun că există riscul ca tavanul fostei mine să se prăbușească.
Anul trecut, aproximativ 470.000 de persoane au plătit biletul de 60 de lei pentru a vizita salina, unii venind pentru a se trata de diverse afecțiuni. Turismul local și afacerile conexe au devenit vitale pentru zonă. Publicația maghiară Hang scrie că experții spun că scenariul cel mai favorabil este cel al scufundării salinei în apă, moment în care masa de apă deplasată din mină riscă să provoace un val asemănător unui tsunami, punând în pericol casele din apropiere. Acesta este și motivul pentru care duminică seară autoritățile au decis să evacueze zeci de case din apropierea salinei.
Într-o intervenție telefonică pentru Digi24, ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat, marți, începerea lucrărilor pentru devierea cursului pârâului Corund, care a inundat Salina Praid cu un debit de cel puţin 100 de ori mai mare decât cel normal. El a subliniat că, începând de luni seară, au intrat în funcţiune mai multe scanere foarte complexe pentru cartografierea subsolurilor minei turistice şi minei vechi, pentru a vedea gradul de eroziune al acestora şi pentru a stabili soluţia tehnică pentru evacuarea unei părţi din apă. În urma activării mecanismului european de solidaritate civilă, şapte specialişti europeni se îndreaptă spre România, iar de miercuri dimineaţă sunt la Praid cu tehnologie foarte modernă pentru a veni cu opţiuni şi cu soluţii.
În legătură cu amploarea riscului de prăbuşire a minei, potrivit datelor de până la ora actuală, ministrul Economiei a spus că în cazul minei vechi, care este distinctă de Salina Praid, au început acele sufuziuni duminică, au încetat în cursul nopţii de duminică spre luni, iar până astăzi nu este „o evoluţie semnificativă”, ceea ce „este un semn bun”.
Ministrul a mai spus că „o foarte mică sufuziune” care este „mai veche” în Salina nouă a fost acoperită luni după-amiază pentru a testa dacă se extinde şi nu s-a extins până la această oră, „nu e nicio schimbare acolo, ceea ce, de asemenea, este un semn bun”. În ceea ce priveşte momentul în care localnicii evacuaţi se vor putea întoarce la casele lor, ministrul Ivan a spus că această decizie va fi luată de Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă după ce specialiştii acestuia vor avea toate informaţiile tehnice necesare.
