Medic de la Spitalul Județean: boala care nu doare dar ucide încet afectează tot mai mulți buzoieni

Una dintre cele mai frecvente afecțiuni hepatice în rândul populației este „ficatul gras non-alcoolic” avertizează dr. Alexandra Sava, medic specialist în medicină internă și șef de secție în cadrul Spitalului Județean de Urgență Buzău. Aceasta atrage atenția asupra cauzelor, simptomelor și riscurilor asociate unei boli adesea ignorate, dar cu potențial evolutiv grav.

„Ficatul gras non-alcoolic (NAFLD) este o afecțiune caracterizată prin acumularea excesivă de grăsime în celulele ficatului, în absența consumului semnificativ de alcool”, a explicat dr. Sava într-un interviu acordat purtătorului de cuvânt al Spitalului Județean, Adriana Bunilă. Potrivit acesteia, boala este strâns legată de stilul de viață actual: „Este în strânsă legătură cu alimentația dezechilibrată, sedentarismul, obezitatea și afecțiunile metabolice precum diabetul.”

Boala este adesea silențioasă, iar mulți pacienți o descoperă întâmplător. „De cele mai multe ori, nu există simptome. Este o boală <tăcută>”, a precizat medicul. În unele cazuri, pot apărea semne precum oboseala cronică sau o senzație de disconfort în partea dreaptă sus a abdomenului. „Mulți pacienți nu știu că au această afecțiune până nu efectuează analize de rutină sau ecografii”, atenționează medicul buzoian.

Printre cauzele frecvente ale bolii, dr. Sava menționează alimentația bogată în grăsimi nesănătoase și zaharuri, obezitatea abdominală, diabetul zaharat de tip II, nivelurile ridicate de colesterol și lipsa activității fizice.

Diagnosticul ficatului gras implică mai multe etape: analize de sânge care pot arăta valori crescute ale transaminazelor, ecografie abdominală, teste de elasticitate hepatică (precum Fibroscan), iar în unele cazuri chiar și biopsie hepatică. „Aceste investigații ne ajută să stabilim nu doar prezența steatozei, ci și dacă există inflamație sau fibroză hepatică”, a explicat medicul.

În ceea ce privește tratamentul, dr. Sava subliniază că nu există un medicament specific pentru această boală. „Modificările stilului de viață sunt esențiale. Chiar și o scădere în greutate de 7-10% poate avea efecte benefice asupra ficatului”, afirmă ea. Totodată, recomandă o dietă săracă în zaharuri simple și grăsimi saturate, exerciții fizice regulate (cel puțin două ore pe săptămână), controlul bolilor asociate precum diabetul și dislipidemiile, precum și evitarea completă a consumului de alcool.

Medicul atrage atenția că boala poate fi prevenită: „Prin alimentație sănătoasă, activitate fizică constantă și menținerea unei greutăți normale, ficatul gras non-alcoolic poate fi evitat. Este important ca persoanele cu factori de risc să facă periodic analize medicale.”

Lăsată netratată, afecțiunea poate evolua spre forme grave. „Ficatul gras ignorat poate duce la inflamație cronică, fibroză, ciroză sau chiar cancer hepatic”, avertizează Dr. Sava. De asemenea, pacienții cu această boală prezintă un risc crescut de boli cardiovasculare.

Potrivit estimărilor făcute la nivelul secției de Medicină Internă a Spitalului Județean de Urgență Buzău, aproximativ unul din trei pacienți internați prezintă ficat gras, fie ca afecțiune principală, fie ca descoperire întâmplătoare. „Este una dintre cele mai frecvente probleme hepatice cu care ne confruntăm, inclusiv în rândul persoanelor tinere”, a conchis dr. Alexandra Sava.