Demisia lui Marcel Ciolacu din funcția de prim-ministru a deschis lupta pentru putere în Partidul Social-Democrat,
unde diverse grupări speră și într-o plecare a acestuia din fruntea PSD. În partid s-au conturat mai multe tabere. Ardealul încearcă să-l impună pe Bogdan Ivan, ministrul Digitalizării. Daniel Băluță e văzut ca o soluție și pentru Primăria Capitalei, și pentru șefia PSD, însă Gabriela Firea i-ar putea răsturna planurile, arată News.ro, care susține că nici Sorin Grindeanu, în prezent prim-vicepreședinte, nu ar fi renunțat la dorința de a-i succeda lui Marcel Ciolacu. „Lupii tineri” din PSD s-au coalizat în jurul președintelui Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, cu scopul de a menține partidul pe linia pro-europeană. Taberele așteaptă și semnalul lui Claudiu Manda, unul dintre cei mai influenți lideri social-democrați, care în primă fază s-a opus categoric ca soția sa, Lia Olguța Vasilescu, să preia șefia interimară a PSD, însă e posibil să se răzgândească, susțin surse politice pentru News.ro.
Imediat după finala prezidențială, liderii PSD au programat o ședință pentru a alege un președinte interimar al partidului, care să preia puterea până la organizarea congresului. Președintele interimar nu va avea doar un rol simbolic, de a asigura tranziția de la Marcel Ciolacu la viitorul lider, ci va fi implicat în negocieri importante. Indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale, PSD va fi partidul care va decide majoritatea parlamentară: spre o coaliție pro-europeană sau în jurul unui pol suveranist. Așadar, viitorul lider al partidului va putea împărți funcții în guvern și în Parlament, în cazul în care partidul va rămâne la putere. Sunt voci în PSD care își doresc să treacă în opoziție, cu scopul de a câștiga alegerile parlamentare din 2028. De asemenea, președintele interimar pleacă favorit pentru a prelua șefia deplină a partidului la viitorul Congres.
Un exemplu elocvent este chiar Marcel Ciolacu, care a îndepărtat-o pe Viorica Dăncilă de la șefia PSD în toamna anului 2019, devenind cel mai longeviv președinte al PSD din istorie, cu 5 ani, 5 luni și 14 zile în fruntea acestei formațiuni politice (de notat că Ion Iliescu a avut două mandate de lider FSN, respectiv PDSR, de 3 ani, 5 luni și 19 zile, respectiv 4 ani și 21 de zile).
Bogdan Ivan, ministrul Economiei și Digitalizării, este unul dintre numele vehiculate intens pentru șefia PSD. Ivan este susținut de președintele CJ Bistrița, Radu Moldovan, unul dintre cei mai influenți lideri social-democrați din țară, susțin surse politice pentru News.ro. În paralel cu funcția de ministru, Bogdan Ivan este la al doilea mandat de parlamentar ales în Bistrița. De asemenea, Bogdan Ivan este susținut și de Vasile Dâncu, președintele PSD Cluj, lider cu influență în zona Ardealului. „Ivan, sau Bogdănel, cum îi spunem noi în partid, poate aduce un aer proaspăt. Are relații bune cu socialiștii europeni, iar Radu Moldovan și Vasile Dâncu, cei care-l susțin, au influență și în alte filiale din țară, nu doar în Ardeal”, susțin surse din conducerea partidului.
În paralel, alți „lupi tineri” din PSD încearcă să creeze un pol european în partid, în jurul președintelui Consiliului Județean Dâmbovița Corneliu Ștefan, susțin sursele citate. La alegerile locale de anul trecut, organizația PSD Dâmbovița, condusă de Corneliu Ștefan, s-a clasat pe locul doi la nivel național, după PSD Dolj, filiala condusă de tandemul Claudiu Manda – Lia Olguța Vasilescu.
Din grupul celor care vor un „new PSD” mai fac parte Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European și liderul PSD cu cele mai importante conexiuni în politica externă, plus alți lideri social-democrați cu rezultate bune pe plan local. Printre aceștia se numără Constantin Rădulescu, aflat din 2016 în fruntea Consiliului Județean Vâlcea, și Ionuț Pucheanu, aflat tot din 2016 în funcția de primar al Galațiului. De altfel, Ionuț Pucheanu a fost printre puținii lideri PSD care, în decembrie, n-au fost de acord cu întoarcerea lui Marcel Ciolacu în fruntea partidului și a guvernului, după eșecul de la prezidențiale. Însă, la acea vreme, opinia sa critică nu a căpătat ecou în partid.
Un alt lider care ar putea intra în cursă pentru șefia PSD e Daniel Băluță, primarul Sectorului 4. Mutarea ar presupune o negociere mai amplă și ar presupune, mai întâi, victoria lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale. Apoi, PSD ar urma să formeze o nouă coaliție de guvernare alături de PNL, UDMR și USR, cu Ilie Bolojan în rolul de prim-ministru. La schimb, coaliția ar trebui să-l susțină pe Daniel Băluță pentru fotoliul de primar general, pe care, odată ajuns la Palatul Cotroceni, îl va lăsa liber Nicușor Dan. „Nu putem să fim la putere și să nu avem nici președinte, nici prim-ministru, nici primar general. Avem cele mai multe mandate în Parlament. Deci mutarea cu Băluță ar avea logică, mai ales că sunt și alte organizații în spatele său”, susțin surse din PSD pentru News.ro. Unul dintre liderii cu greutate din partid care-l sprijină pe Băluță este eurodeputatul Mihai Tudose, liderul organizației Brăila, susțin sursele citate. Însă planul ar putea fi blocat de Gabriela Firea, liderul PSD București, filială din care face parte și Daniel Băluță. Întrebată de publicația „Buletin de București” dacă ar putea candida din nou pentru Primăria Capitalei în cazul în care Nicușor Dan va fi ales președintele României, Gabriela Firea a răspuns: „Dacă românii vor alege în sensul indicat de dumneavoastră, iar Primăria Capitalei va rămâne fără conducător, iau în calcul varianta înscrierii într-o viitoare cursă electorală”. Gabriela Firea l-a învins pe Nicușor Dan în 2016, apoi a pierdut în 2020 și 2024, însă anul trecut a intrat mai târziu în competiția electorală. Inițial, coaliția de guvernare îl desemnase candidat comun pe medicul Cătălin Cârstoiu. Anul trecut, Marcel Ciolacu a încercat să-l impună pe Daniel Băluță în fruntea organizației PSD București, însă Gabriela Firea a reușit să-și păstreze poziția. Prin urmare, Băluță a obținut funcția de prim-vicepreședinte al PSD, pe care o ocupase Gabriela Firea în ultimii ani. În cazul în care Gabriela Firea ar câștiga Primăria Capitalei, ar deveni cel mai votat politician din PSD, prin urmare funcția de președinte al partidului îi va reveni în mod firesc.
Dincolo de cele trei mari tabere care s-au conturat până acum în PSD, mai există și alți lideri care râvnesc la funcția de președinte, susține News.ro. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, și președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, caută susținere în partid, dar se lovesc de un mare obstacol: scandalul Nordis. „Grindeanu și Simonis chiar aveau șanse mari să preia partidul, toată lumea îi vedea ca pe succesori ai lui Ciolacu, dar scandalul Nordis le-a distrus imaginea. Totuși, Sorin Grindeanu încă tatonează terenul”, susțin sursele citate.
O altă mare necunoscută în partid e poziționarea lui Claudiu Manda, liderul PSD Dolj și unul dintre cei mai influenți social-democrați. Manda a fost cel care și-a convins soția, pe Lia Olguța Vasilescu, să nu accepte funcția de președinte interimar, însă negocierile nu sunt încheiate. „Manda nu vrea să o expună pe Olguța, vrea liniște. Dar, în același timp, e genul de om care așteaptă să fie rugat. Deci n-aș exclude total posibilitatea ca Olguța să preia partidul. Oricum, poziționarea lui Manda va înclina decisiv balanța în partid. Are de partea sa toată Oltenia, dar și alte filiale din țară”, au mai spus sursele citate de News.ro.
Mai rămâne sau nu Marcel Ciolacu președinte PSD?
Este o întrebare pe buzele multora dintre liderii din partid. Unii spun că mișcarea făcută de acesta, de a muta discuțiile după alegeri, îi oferă răgazul necesar de negociere atât intern, cât și extern, scrie, la rândul său, PSNews.
„El a făcut o chestie deșteaptă. A amânat discuțiile tensionate, inclusiv despre schimbarea lui, abia după alegeri, atunci când partidul, adică tot el, va trebui oricum să negocieze cu viitorul președinte”, a spus unul dintre liderii din PSD pentru Digi24. Modul în care și-a așezat partidul în cei șase ani de conducere, ar putea să îl ajute să cadă din nou în picioare, mai spune aceeași sursă.
Argumentele pentru care Ciolacu ar putea rămâne și după luna mai în fruntea partidului:
- Acei lideri din țară, cu vechime și putere în partid, care aveau capacitatea să răstoarne conduceri, au dispărut sau au fost înlăturați în ultimii ani. Puțini șefi de filiale au mai avut curajul în ultimul timp să critice conducerea partidului, în ședințe sau în spațiul public.
- Divizarea puterii.Marcel Ciolacu a decis la ultimul Congres să mărească numărul celor cu putere de decizie. Dacă la prima vedere ar părea un gest de democrație, alții din partid spun că de fapt, e un mod în care a decis să limiteze posibilele „găști” care s-ar fi creat în anumite regiuni ale țării. Este prima oară când partidul are 16 vicepreședinți, nu un număr de cinci-șase, care ar fi avut putere mai mare, prin coalizarea altor lideri mai mici în spatele lor.
- Funcții pentru toți.De-a lungul timpului, Marcel Ciolacu a încercat să țină oamenii aproape prin funcții sau loc pe liste la alegeri. Totuși, au fost momente, precum perioada alegerilor parlamentare și ulterior noua guvernare, în care o parte dintre lideri au rămas pe lângă, iar altora le-a promis funcții pe care nu le-a mai putut oferi, spun surse politice.
Ajungem astfel, la motivele pentru care Marcel Ciolacu ar putea pierde puterea:
- Concurența.Sunt deja lideri în partid care se încălzesc pe margine pentru a prelua frâiele PSD, așa cum am arătat mai sus.
- Viitorul președinte.Chiar dacă nu va avea un impact direct, viitorul șef de stat va fi cel care va stabili liniile de negociere pentru un nou executiv. O negociere care nu avantajează PSD ar putea să îl coste funcția pe Marcel Ciolacu.
- Opoziție sau Putere.O temă discutată în aceste zile în partid este cea legată de prezența sau nu a PSD într-o altă guvernare.
Liderii PSD se vor reuni în prima săptămână după alegerile din 18 mai, într-o ședință, pentru a discuta viitorul partidului. O schimbare sau reconfirmare a conducerii ar putea să se facă într-un Congres extraordinar în această vară.
